this is my custom module i can put any HTML here

Lacul şi barajul Vidraru

Vidraru Vidraru Vidraru Vidraru Vidraru Vidraru Vidraru Vidraru statuia lui Prometeu Vidraru Vidraru (cu hidrobicicleta) Vidraru (cu hidrobicicleta) Vidraru Vidraru
Barajul   Vidraru
An PIF1965
RâulArgeş
Tip barajArc
Tip etanşare 
Tip teren fundareRoci stâncoase
Înălţime166 m
Lungime coronament305 m
Volum lac465 mil. mc
Lacul   Vidraru
Suprafaţă lac1000 ha
Folosinţeenergie electrică
Suprafaţă bazin286 kmp
Debit deversor660 mc/s
Tip deversorLiber şi cu vane
DeţinătorHIDROELECTRICA S.A.
ProiectantISPH

Barajul Vidraru, de pe râul Argeş este cel mai înalt baraj din beton din România, în arc cu dublă curbură. Barajul Vidraru a fost în acelaşi timp şi al cincilea baraj în arc din Europa în momentul inaugurării (martie 1966).

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat de Barajul Vidraru pe râul Argeş, în 1966, pentru producţia de energie electrică. Situat între munţii Frunţii şi Ghiţu, lacul adună apele mai multor râuri – Capra, Buda, Râul Doamnei, Cernatul, Vâlsanul, Topologul, Râul Valea lui Stan şi Limpedea, cu un debit total de cca 5,5 ml /s.

Lacul de acumulare format cu un volum de 465 milioane de metri cubi de apă este al doilea ca mărime pe râurile interioare din ţară. Râul Argeş are în secţiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secundă, iar cu aportul unor captări secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secundă.

În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forţe seismice cu acceleraţii maximale de peste 0,15 grame fără ca structura să manifeste anomalii în comportare.

Vizitatorii Barajului Vidraru pot admira statuia lui Prometeu care este situată pe muntele Pleaşa. Statuia ni-l înfăţişează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii. Statuia a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici (1938 – 1995) în anul 1965.

Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Argeş, având următoarele caracteristici: suprafaţă de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din beton în dublă curbură cu o lungime a frontului de de 306 m şi înălţimea de 166,5 m.

Acumularea Vidraru are în aval o salbă de 9 acumulări construite în scop hidroenergetic, dar şi cu rol de regularizare a debitelor şi asigurare cu apă a folosinţelor. În bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa se regăsesc două acumulări importante Pecineagu şi Văcăreşti, precum şi salba de 6 acumulări de pe râul Ilfov, construite în scop hidroenergetic, apărare împotriva inundaţiilor a mun. Bucureşti, iar pe râul Târgului este acumularea de capăt Râuşor cu scop hidroenergetic şi de regularizare a debitelor.

O lucrare similară ar costa azi 450 de milioane de euro. Comuniştii au cheltuit, în banii de atunci, peste 1,4 miliarde de lei. Dacă vrem să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru va trebui să cheltuim 450 milioane de euro.

Distanţa dintre Câmpulung Muscel şi barajul Vidraru este de 78,4 km. Un alt traseu prin care se poate ajunge la barajul Vidraru este Drumul Naţional 7C (DN7C) începe în judeţul Argeş, la Bascov (lângă municipiul Piteşti) în direcţia Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara. DN7C are o lungime de 151 km.

Drumul Naţional 7C (DN7C), pe care se situează Barajul Vidraru, face legătura dintre Muntenia şi Transilvania. Transfăgărăşanul, cunoscut ca şi drumul dintre nori, începe la Hidrocentrala barajului Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetăţuia, şi îşi continuă drumul pe lângă Cetatea Poienari. După ce strămâbate trei tunele scurte, drumul ajunge la Barajul Vidraru, care leagă Munţii Pleaşa şi Vidraru şi are o lungime de 307 m. Trecând de Barajul Vidraru, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru până la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, până la partea sudică al tunelului de la Capra la Bâlea Lac. Tunelul Bâlea este cel mai lung tunel din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m şi este iluminat din octombrie 2010. Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine, iar apoi trece în apropierea cascadei Bâlea. De la Bâlea Cascadă până la intersecţia cu drumul DN1 sau şi drumul european E68 în apropierea comunei Cârţişoara, mai sunt 21 km.

Transfăgărăşanul a fost inaugurat la 8 ani după finalizarea lucrărilor la Barajul Vidraru.

Pagina Anterioară