this is my custom module i can put any HTML here

Parcul Naţional Piatra Craiului

(Vedere Podul Dambovitei) (Vedere Podul Dambovitei) (Flora) (Garofita Pietrei Craiului) (Flora) (Fauna) (Fauna) (Fauna: Capra Neagra) (Iarna) (Flora) (Dimineata) (Dimineata)

Parcul Naţional Piatra Craiului este o arie protejată ale cărei principale obiective sunt conservarea biodiversităţii, încurajarea obiceiurilor şi modului tradiţional de viaţă al comunităţiilor locale şi stimularea turismului. Prima acţiune de protecţie în Piatra Craiului datează din 1938 când s-a înfiinţat Rezervaţia Naturală Piatra Craiului pe o suprafaţă de 440 ha "datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca şi datorită frumuseţii peisajului".

În 1990 Piatra Craiului este declarat parc naţional iar în 1999 începe Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii. Situat în spaţiul Carpaţilor Meridionali, Masivul Piatra Craiului este plasat într-o regiune puternic fragmentată cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la E, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România: Munţii Făgăraş şi Iezer la V, Masivul Bucegi la E şi Masivul Leaota la SE. Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului Naţional, se impune ca o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfăşurată pe directia NNE-SSV, între localităţile Zărneşti (N) şi Podu Dâmboviţei (S). Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 450 22’ 1.73’’ şi 450 34’ 49.55’’ latitudine nordică şi 250 08’ 51.61’’ şi 250 21’ 57.21’’ longitudine estică.

Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha în jud. Braşov şi 6967 în judeţul Argeş. Localităţile din jurul Parcului sunt reprezentate de oraşul Zărneşti şi comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judeţului Braşov şi de comunele Dâmbovicioara şi Rucar pe razal judeţului Argeş. În cadrul localităţilor menţionate, impactul cel mai mare asupra Parcului îl au: oraşul Zărneşti, comunele Rucăr şi Dâmbovicioara şi satele: Peştera şi Măgura (comuna Moieciu), Şirnea (comuna Fundata).

În interiorul parcului este prevăzută o zonă de conservare specială, în suprafaţa de 4879 ha (Braşov 2624 ha, Argeş 2255 ha), din care rezervaţie ştiinţifică 683 ha (BV 443 ha, AG 240 ha). Zona de conservare specială mai include şi alte 4 zone carstice, şi anume Cheile Zărneştilor (Prăpastiile Zărneştilor) în judeţul Braşov şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului şi Cheile Dâmboviţei, situate în judeţul Argeş, precum şi o arie de protecţie cu caracter de monument al naturii totalizând 1.5 ha (Peştera Liliecilor). În interiorul zonei de conservare specială se află şi zona în care păşunatul este interzis, cu o suprafaţă 1189 ha. Restul suprafeţei 9894 ha (Brasov 5182 ha, Arges 4712 ha) constituie zona de parc naţional.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 645). Consiliul de Miniştri a luat această decizie "datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca şi datorită frumuseţii peisajului".

În 1938, când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, au fost luate în considerare numai 440 ha. În 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astăzi, zona de conservare specială acoperă o suprafaţă de 4879ha, zona de parc naţional ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul în care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2% din suprafaţa totală a masivului a fost luată în considerare pentru conservare.

În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc naţional prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România. Începând din anul anul 1999, odată cu demararea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii se constituie şi administraţia parcului.

Prin poziţia geografică, Parcul Naţional Piatra Craiului, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vestic de nuanţă atlantică şi cel excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ţinutul munţilor înalţi. În general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone montane învecinate. Totuşi, poziţia geografică, înalţimea, orientarea şi configuraţia reliefului imprimă climei unele particularităţi locale.

Temperatura – În Parcul Naţional Piatra Craiului repartiţia temperaturii anuale a aerului scade în funcţie de creşterea altitudinii: Rucăr (>7ºC), Zărneşti (5-7ºC), Podu Dâmboviţei (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmatura (4-5ºC), Piatra Mică (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatură maximă 25ºC, scade în următoarea ordine: Rucăr 40-20, Zărneşti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0. Variaţiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului, cu amplitudinea anuală de 18,9ºC (staţia Fundata) şi 19,4ºC (staţia Predeal) imprimă teritoriului caracterul unui climat continental.

Precipitaţiile – Precipitaţiile sunt puternic influenţate de direcţia perpendiculară a masivului faţă de vânturile din vest şi nord-vest, el acţionând, în general, ca un paravan în calea maselor de aer cald. Se observă o creştere a cantităţii de precipitaţii corelată cu creşterea altitudinii, până la înălţimi de 1700-200m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitaţii începe să scadă. Din datele înregistrate la mai multe staţii meteorologice din zonă, se constată că precipitaţiile au o distribuţie neuniformă, ele crescând treptat din punct de vedere cantitativ în raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în zonele joase la aproape 1300 mm, în părţile mai înalte ale teritoriului. În afara volumului de precipitaţii lunare şi anuale, este important de cunoscut şi modul în care acestea se repartizează in cursul anului, adică frecvenţa zilelor cu precipitaţii (peste 0,1 mm).

Numărul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile înregistrându-se în sezonul de vegetaţie, lunile mai-august, în acestă perioadă căzând 47-52% din totalul precipitaţiilor dintr-un an. Predominarea în cursul anului a precipitaţiilor sub formă solidă pe măsură ce creşte altitudinea, atrage după sine creşterea grosimii stratului de zăpadă şi a duratei menţinerii lui (140-200 zile). Prima ninsoare se înregistrează la mijlocul lunii octombrie (12.X) în zonele mai joase, ea devenind din ce în ce mai timpurie în raport cu creşterea altitudinii, astfel ca în partea superioară a păşunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfârşitul lunii septembrie (27.09).

Pagina Anterioară