this is my custom module i can put any HTML here

Rezervaţia naturală Albeşti

În judeţul Argeş, lângă localitatea Câmpulung Muscel, în Albeştii de Muscel se găsesc două rezervaţii geologice: calcarele şi granitul. Cele două formaţiuni geologice şi paleontologice, cuprind peste 80 de blocuri de granit cu dimensiuni diferite, amplasate pe o suprafaţă de 250 metri pătraţi.

Blocurile au culoarea roz şi sunt compuse din cuarţ, microcline, perlitic, biotit şi sericit fin. Cele mai mari au forma unor căpiţe. Având înălţimea de 1,5 metri şi un diametru de 1,5-2,5 metrii, o parte dintre blocuri sunt acoperite de ierburi, arini, aluni şi cireşi sălbatici.

Lângă rezervaţia de granit este cea de calcare, numită "Piatra de la Albeşti". Aici există un calcar gros cam 15 metri, de culoare albicioasă sau galben cafeniu cu nuanţe cenuşii, iar în partea superioară este de culoare roşiatică. Se spune ca reprezintă calcarul impur.

Atâta granitul cât şi calcarele sunt acoperite cu nevertebrate şi vertrebrate, asemnătoari cu dinţii unui rechin fosil.

CALCARUL NUMULITIC DE LA ALBEŞTI reprezintă "o insulă de depozite eocene" care se caracterizează prin imensa acumulare de numuliţi (resturi fosile foraminifere), relevând sedimentarea formaţiunii geologice în condiţii optime de dezvoltare a organismelor calcaroase. Rezervaţia "Cariera Mare" - decretată "monument al naturii" de către Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii - este constituită dintr-un "calcar alb-gălbui de vârstă eocenă", cunoscut sub numele de "Calcar numulitic de Albeşti" sau "Piatră de Albeşti". Perimetrul rezervaţiei ocupă o suprafaţă de circa 3600 m2.

Analizând compoziţia calcarului galben-cafeniu, roşcat, vânăt sau alburiu, prof. Alexandru Bera observa că este alcătuit din numuliţi mari - animale fosile, caracteristice primei jumătăţi a erei terţiare, ale căror cochilii au format calcare - şi din alge de tip Litbotamnium. În situaţia în care rocile sedimentare prezintă aspectul unei gresii vinete sau roşcate cu elemente de cuarţ - denumite local "ciulini" compoziţia acestora include "tuburi de anelide (încrengături de viermi cu corpul cilindric, segmentat în numeroase inele), numuliţi mici şi orbitoide".

Între fosilele depistate în compoziţia rocilor, se semnalează prezenţa foraminiferelor (animale unicelulare din încrengătura protozoarelor care au corpul acoperit cu o secreţie calcaroasă şi trăiesc în apele marine): Nummulites distans, Nummulites irregularis, a resturilor de crabi (Ranina reussi şi Ranina marestiana), arici de mare (Conoclypeus conoideus), branhiopodul Terebratula grandis, dinţi ai rechinilor fosili (Charcharrodon angustidens şi Lamna elegans).

Referindu-se la constituţia petrografică a calcarului numulitic de Albeşti, specialistul menţionat constata că acesta "reprezintă un depozit bentogen-litoral format într-o mare caldă, în jurul unor insule sau în apropierea unui ţărm compus din roci cristaline, roci pe care le întâlnim de altfel în cuprinsul satului Albeşti, întovărăşind granitul".

GRANITUL DE ALBEŞTI - "martor geologic", localizat spre nord de cota 708, ocupă o suprafaţă de circa 300 m2, fiind "dezagregat sub forma a numeroase blocuri cu dimensiuni până la 2 m3". Relieful granitic are aspect pegmatitic cu două varietăţi defeldspat: ortoză de dimensiuni sub 7 cm, având o culoare albă-gălbuie şi albitul redus dimensional, alb-cenuşiu cu nuanţe de verde. în compoziţia granitului, se află, de asemenea, blotitul sau mica neagră, cu luciu sidefos, compus din foiţe ce se pot desprinde cu uşurinţă. Situată în centrul unor depozite sedimentare, din cauza eroziunii învelişului rocilor eruptive, ivirea granitică de la Albeşti prezintă o importanţă considerabilă, întrucât este "uşor accesibilă cercetării şi vizitării", spre deosebire de cele semnalate în flancul sudic al Munţilor Făgăraş şi al Munţilor Leaota. Carieră de exploatare a calcarului utilizat în edificarea şi decorarea unor construcţii monumentale din România.

Este principalul factor care a făcut cunoscută comuna Albeştii de Muscel dincolo de meleagurile sale la nivel naţional, piatra albă de aici, calcarul numulitic deservind la grandioase monumente arhitecturale de la noi din ţară: Castrul roman Jidava, Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă), Casa Poporului, Peleşul, Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului, Banca Naţională, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Curtea de Argeş, Casa de cultură a sindicatelor Târgu Jiu, etc.

După cum se vede exploatarea pietrei pe meleagurile noastre se făcea încă din vechime dovada fiind făcută de Castrul Roman Jidava ridicat de romani după cucerirea Daciei. În această privinţă Dictionarul Geografic al Judeţului Muscel de C. Alexandrescu şi Dictionarul Geografic al României de Lahovary vol. 1 pag. 38-39 spune "Carierele de piatră de Albeşti erau cunoscute şi exploatate încă din vechime, astfel se ştie că Mănăstirea Curtea de Argeş a fost clădită de Neagoe Basarab cu piatră de Albeşti în condica Visteriei 1694 atim 23 ½ taleri s-au dat pietrarilor, de la Albeşti pentru nişte pietre, ce au tăiat de treabă caselor Domneşti".

Pagina Anterioară