Campulung Muscel's own encyclopedia

Trasee montane:

În Munţii Făgăraşului


a) Trasee montane marcate:

1. Cabana Cascada Bâlea – Muchia Buteanu – Şaua Netedului – Lacul Bâlea – Cabana Paltinul:

Marcaj: traseul este nemarcat până în nordul Vârfului La Lăcuţ; triunghi roşu: Vf. La Lăcuţ – Şaua Netedului; bandă albastră: Şaua Netedului – Lacul Bâlea;

Durata: 5 ore, în sens invers: 3,5 – 4 ore;

Tip: traseu de vară;

De la Cabana Cascada Bâlea pornim în urcuş pe drumul transfăgărăşean spre N – N/E şi parcurgem cca. 2,5 km până la serpentina prin care acesta coteşte spre S. De aici urcăm uşor spre E şi prindem creasta Muchiei Buteanului, după care continuăm spre S. Depăşim Vârful La Comandă (1.467 m alt.), trecem peste un umăr, ocolim pe versantul estic câteva cocoaşe stâncoase şi, după Vf. La Piatra Răsunătoare (1.177 m alt.), ieşim la gol.

Străbatem jnepenişul Vârfului cu Jnepeni (1.834 m alt.) şi în sudul acestuia întâlnim poteca marcată cu triunghi roşu care urcă dinspre V, din drumul transfăgărăşean. Urcăm poteca o porţiune spre S, trecem apoi pe versantul estic printr-o zonă stâncoasă spre Lăcuţul Buteanu (1.815 m alt.). Revenim în creastă printr-un urcuş accentuat şi depăşim Vârfurile Buteanu (2.056 m alt.) şi Găvanu (2.120 m alt.) prin V. În estul acestui segment se găseşte o căldăruşă suspendată numită Găvanu Porcului. Urmând poteca spre S trecem pe versantul estic în căldarea pietroasă a Găvanului de Sus, traversăm apoi muchia stâncoasă care o delimitează spre S, ocolim două vârfuri ale Netedului (nordic şi din mijloc), urcăm pe vârful sudic al Netedului (2.351 m alt.) şi ne bucurăm de o perspectivă extraordinară asupra zonei nordice centrale a masivului. Coborâm de pe vârf uşor spre S în Şaua Netedului (2.234 m alt.).

De aici părăsim Muchia Buteanului spre S-V, pe o potecă marcată cu bandă albastră. După ce trecem o porţiune mai abruptă traversăm Pârâul Văiugii, apoi piciorul Muchiei Văiugii şi ajungem în Căldarea Bâlea, în N-E lacului. Continuăm să parcurgem câteva sute de metri pe un drumeag spre V şi ajungem la Cabana Paltinul, situată la mică distanţă de drumul transfăgărăşean, spre E de acesta.

2. Cabana Cascada Bâlea – Valea Bâlei – Lacul Bâlea – Cabana Paltinul:

Marcaj: triunghi albastru;

Durata: 2 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore;

Tip: traseu de vară, impracticabil iarna;

De la Cabana Cascada Bâlea pornim spre S pe un drumeag pe sub linia telecabinei. După cca. 5 minute traversăm Pârâul Bâlea pe malul vestic şi urmăm poteca în urcuş uşor prin pădurea de molid. Puţin mai sus se desprinde spre V- N/V o potecă spre Valea Doamnei marcată cruce roşie. Vom continua însă spre S, pe poteca marcată cu triunghi albastru (marcajul vechi bandă albastră), admirăm câteva clipe Cascada Bâlea în stânga şi, printr-un urcuş susţinut, depăşim pragul glaciar inferior văii.

Urmăm apoi poteca desfăşurată spre stânga văii (V) până intersectăm drumul transfăgărăşean pe care continuăm spre S-E până aproape de confluenţa celor două pâraie ale Bâlei (estic şi vestic). Părăsim şoseaua pe care o intersectăm mai sus încă o dată şi urcăm spre S-E. Prin estul unui cot al şoselei schimbăm direcţia spre S-V, trecem pragul glaciar superior şi ajungem în nordul Lacului Bâlea (2.027 m alt.). De aici, pe drumul de legătură cu Transfăgărăşeanul, ajungem în câteva minute la Cabana Paltinul (cca. 2.034 m alt.).

3. Cabana Cascada Bâlea – Valea Doamnei – Curmătura Bâlei – Cabana Paltinul:

Marcaj: cruce roşie;

Durata: 4 ore; în sens invers: 3 ore şi 30 min;

Tip: traseu de vară;

Pornim de la Cabana Cascada Bâlei (1.234 m alt.) şi parcurgem spre S, pe sub linia telecabinei, câteva sute de metri pe un drumeag care continuă cu o potecă marcată cu punct roşu pe malul estic al pârâului Bâlea până la cascadă. Traversăm pârâul pe malul vestic, intrăm într-o pădure de molid şi urcăm uşor poteca marcată cu cruce roşie şi triunghi albastru. Puţin mai sus părăsim marcajul cu triunghi albastru (traseul 2) şi continuăm spre V-N/V pe poteca marcată cruce roşie.

Trecem creasta Piscului Bâlei prin sudul Pietrei Vulturului (1.321 m alt.) şi coborâm spre S-V în firul Văii Doamnei pe al cărei mal estic urmăm poteca spre S. Ieşim din pădure într-un gol alpin, urcăm pragul glaciar inferior al văii şi continuăm prin păşunea alpină până în apropierea lacurilor Doamnei, la care se poate ajunge printr-un hăţaş desprins spre V din poteca marcată. În continuare ne abatem spre stânga (E – S/E) şi urcăm pronunţat spre căldăruşa estică a Doamnei, din care ajungem în scurt timp la Curmătura Bâlei (2.202 m alt.). La mică distanţă, mai sus, spre S, se vede poteca ce urcă în Şaua Paltinului marcată cu bandă albastră.

Din Curmătura Bâlii vom coborî spre E în Căldarea Bâlea, în drumul transfăgărăşean, de unde ajungem în scurt timp la Cabana Paltinul, aflată în apropiere, spre E.

4. Cabana Paltinul – Şaua Capra – Vf. Vânătoarea lui Buteanu:

Marcaj: triunghi albastru Lacul Bâlea – Şaua Capra şi cruce albastră Şaua Capra – Vânătoarea lui Buteanu;

Durata: 1 oră şi 30 min; în sens invers: 1 oră;

Menţiune: iarna traseul este accesibil doar alpiniştilor;

De la Cabana Paltinul pornim spre E pe drumul ce are ca destinaţie Lacul Bâlea. Trecem prin sudul staţiei de telecabină şi prin nordul lacului, iar după ce traversăm pârăul care curge din acesta, la mică distanţă spre N-E, întâlnim o potecă marcată cu triunghi albastru ce se îndreaptă spre Şaua Caprei. Continuăm urcuşul spre S-E şi după aprox. 40 de minute ajungem în Şaua Caprei (2.315 m alt.), în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (Şaua Caprei – Şaua Cleopatrei).

Aici se ramnifică spre N-E o potecă marcată cu cruce albastră pe care o urmăm prin sudul Vârfului Văiuga (2.443 m alt.) şi după o jumătate de oră ajungem în Şaua Văiugii (2.390 m alt.), unde întâlnim traseul 4 marcat cu punct albastru, prin Căldarea Văiugii. Urmăm creasta spre E către Vârful Capra (2.494 m alt.). Apoi părăsim creasta spre N printr-o coborâre scurtă în mica şi îngusta Şa Portiţa (2.480 m alt.) şi urmăm spre N un segment scurt de creastă stâncoasă până atingem Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2.507 m alt.) – punctul de altitudine maximă al versantului făgărăşean nordic. De aici avem parte de o privelişte de excepţie asupra zonei centrale a masivului.

5. Cabana Paltinul – Căldarea Văiugii – Şaua Văiugii:

Marcaj: punct albastru; marcaj vechi în mare parte şters;

Durata: 1 oră şi 30 min; în sens invers: 1 oră;

Menţiune: iarna traseul nu este accesibil;

Din punctul Cabana Paltinul ne îndreptăm spre E, pe drumul către Lacul Bâlea; trecem prin nordul acestuia şi continuăm spre N-E pe poteca marcată cu bandă albastră spre Şaua Netedului (traseul 1 în sens invers), pe versantul estic al Văiugii. În scurt timp traversăm piciorul Văiugii şi părăsim poteca spre Şaua Netedului, cotind la dreapta (S) după marcajul cu punct albastru. Intrăm în căldarea pietroasă, plină de grohotişuri, a Văiugii, o traversăm spre S şi, în urma unui urcuş pronunţat, atingem partea estică a Şeii Văiugii (2.390 m alt.).

O dată ajunşi în Şaua Văiuga ne putem întoarce la Lacul Bâlea fie prin Şaua Capra (pe traseul 4 în sens invers), fie parcurgând traseul înapoi.

6. Lacul Bâlea – Şaua Paltinului:

Marcaj: bandă albastră;

Durata: 1 oră; în sens invers 45 min;

Menţiune: iarna traseul este interzis;

Putem ajunge la Lacul Bâlea (2.027 m alt.) de la Cabana Paltinul urmând spre E drumul spre fosta cabană de la lac. După ce traversăm pârâul ce se formează în lac, urcăm spre E o scurtă porţiune şi ne îndreptăm spre S la o potecă marcată cu bandă albastră. O urmăm, dând ocol pe deasupra lacului şi tunelului transfăgărăşeanului, şi traversăm spre V zona superioară a Piscului Bâlei în urcuş pronunţat prin nordul Vârfului Paltinul (2.399 m alt.). Ne aşteaptă destinaţia vizată în poteca crestei principale marcată cu bandă roşie: Şaua Paltinului (2.350 m alt.).

7. Cabana Negoiu – Şaua Cleopatrei:

Marcaj: triunghi albastru;

Durata: 2 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore;

Tip: traseu de vară;

Pornim de la Cabana Negoiu, parcurgem o mică distanţă spre S, părăsim Piscul Şerbotei spre S-E, după poteca marcată cu triunghi albastru. Urcăm uşor prin pădure traversând mai multe podeţe, iar la ieşirea în gol trecem printr-o zonă cu jnepeni. Ne apropiem de firul apei Sărăţii pe care-l traversăm spre E la cca. 45 de minute de la plecare şi ajungem în dreptul unui bloc de stâncă numit Piatra Caprei, într-o poiană. Din acest punct, spre sud, se ridică un prag stâncos peste care cad apele Sărăţii, formând o frumoasă cascadă.

Continuăm să urcăm poteca spre E, traversând căldarea pe lângă pârâiaşul estic al Sărăţii, şi pătrundem în căldăruşa estică a aceloraşi ape ale Sărăţii. La scurt timp ajungem la Piatra Prânzului, loc în care se desprinde poteca marcată cu cruce roşie spre Strunga Ciobanului, al cărei V îl zărim spre E. Ne îndreptăm spre S, pe poteca marcată cu triunghi albastru, şi urcăm în forţă printr-o zonă plină de grohotiş şi blocuri de stâncă dintre care se remarcă Acul Cleopatrei (un colţ vertical înalt de câţiva metri, aflat în dreapta potecii). După un urcuş scurt atingem creasta principală în Şaua Cleopatrei (2.355 m alt.) şi întâlnim o potecă de creastă marcată cu bandă roşie (vezi traseele de creastă 1 şi 2).

8. Cabana Negoiu – Strunga Ciobanului – Portiţa Călţunului:

Marcaj: triunghi albastru Cabana Negoiu – Piatra Prânzului şi cruce roşie Piatra Prânzului – Portiţa Călţunului;

Durata: 4 ore; în sens invers: 3 ore şi 30 min;

Menţiune: traseul nu este accesibil iarna;

De la Cabana Negoiu urmăm traseul 7 pe poteca marcată cu triunghi albastru până la Piatra Prânzului, de unde lăsăm pe dreapta marcajul cu triunghi albastru şi urmăm spre E- S/E poteca marcată cruce roşie prin căldăruşa estică a Sărăţii. După puţin timp ajungem sub Strunga Ciobanului (2.308 m alt.) pe care o atingem urcând printr-un horn.

Vom coborî pe partea estică printr-un alt horn mai îngust şi traversăm Căldarea Ciobanului spre E-S/E. Trecem pe la baza Crestei Ferăstrăul (o muchie zimţată desprinsă spre N-E din creasta principală la S de Vârful Negoiu) şi ne continuăm drumul spre S prin zona vestică a Căldării Laita. Vom întâlni în scurt timp poteca traseului de creastă marcată cu bandă roşie ( vezi traseul de creastă 1). Aici se termină marcajul cruce roşie şi vom urma spre S-E poteca desfăşurată pe curba de nivel, marcată cu bandă roşie, spre a ajunge în câteva minute în Portiţa Călţunului (2.194 m alt.).

9. Cabana Negoiu – Muchia Şerbotei – Vf. Şerbota:

Marcaj: bandă albastră;

Durata: 2 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore;

Menţiune: iarna traseul este accesibil doar alpiniştilor;

Tot de la Cabana Negoiu pornim spre S, ocolind pe partea estică mamelonul dintre cele două clădiri, şi continuăm spre S- S/V pe poteca marcată cu bandă albastră, cruce albastră şi punct roşu.

După ce parcurgem câteva sute de metri cotim spre stânga, pe poteca marcată cu bandă albastră, şi urcăm în serpentine. În scurt timp ieşim la gol şi urmăm poteca pe versantul vestic, prin apropierea crestei.

Mai sus, după o scurtă trecere pe partea estică, vom continua pe muchie până în creasta principală, unde întâlnim poteca marcată cu bandă roşie (vezi traseul de creastă 2). Pentru a ajunge pe Vârful Şerbota (2.331 m alt.) trebuie să mai parcurgem 80 de metri spre E-S/E.

10. Cabana Negoiu – Şaua Scării:

Marcaj: cruce albastră;

Durata: 2 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore;

Menţiune: traseul nu este accesibil iarna;

De la altitudinea de 1.546 m (Cabana Negoiu) pornim spre S, ocolind cocoaşa care separă cele două clădiri. Puţin mai sus urcăm spre S-S/V, pe poteca marcată cruce albastră, bandă albastră şi punct roşu, având ca ţintă versantul vestic al Piscului Şerbotei. La scurt timp ne despărţim de marcajul bandă albastră (care urmează traseul 9 spre Vârful Şerbota). Continuă pe poteca marcată cruce albastră şi punct roşu şi vom coborî în serpentine peste puţin timp spre Valea Şerbotei. Ieşim din pădure, traversăm Pârâul Şerbota pe deasupra cascadei şi urcăm pe versantul vestic al văii până când traseul se ramnifică spre dreapta, spre Cabana Bârcaciu (potecă marcată cu punct roşu; taseul 11).

De la ramnificaţie urmăm poteca marcată cruce albastră o porţiune scurtă spre S, după care, în urcuş pronunţat spre S-V, vom trece peste o treaptă glaciară. Mai sus, spre V, depăşim pragul glaciar şi intrăm în primitoarea Căldare a Şerbotei de către Puha, prin care vom urca spre S-V, apoi spre V, până pe creasta Muchiei Puha. Pe aceasta din urmă o urmăm spre S, pe versantul vestic dinspre Căldarea Puha (Căldarea Porumbăcelului) prin care trece Plaiul Ţării (o veche potecă pastorală). Mai avem puţin şi ajungem în Şaua Scării (2.146 m alt.), după ce traversăm creasta spre E şi urcăm scurt printr-un horn pietros. Aici întâlnim traseul de creastă 2, marcat cu bandă roşie.

11. Cabana Negoiu – Cabana Bârcaciu:

Marcaj: punct roşu;

Durata: 2 ore; în sens invers: 2 ore;

Menţiune: traseul este accesibil şi iarna pentru turiştii cu experienţa zăpezii;

De la Cabana Negoiu (1.546 m alt.) pornim spre S, ocolind pe partea estică dâmbul în sudul căruia se află cabana veche. Urmăm în urcuş uşor spre S-S/V poteca marcată cu punct roşu, cruce albastră şi bandă albastră pe versantul vestic al Piscului Şerbota. Ne despărţim în scurt timp de marcajul bandă albastră, care însoţeşte poteca spre Vârful Şerbota, şi ne continuăm drumul spre Valea Şerbotei (punct roşu, cruce albastră), coborând curând în serpentine. După ce ieşim din pădure la gol, traversăm Pârâul Şerbota pe deasupra cascadei şi, printr-un scurt urcuş pe versantul vestic al văii, ajungem în punctul în care ne despărţim şi de marcajul cruce albastră (care urmează traseul 10 spre Şaua Scării).

Urmând drumul spre N-V, pe poteca marcată cu punct roşu, vom traversa un pârâiaş şi, după un scurt urcuş prin care trecem peste un picior desprins din culmea Puha, ajungem la Pârâul Miezuinei. De aici continuăm de-a coasta spre N-V până pe Muchia Puha. Urmează să coborâm apoi spre S-V în Valea Porumbăcelului, să trecem firul apei şi să cotim spre N-V, pe lângă o stână, spre versantul vestic. Traversăm în urcuş uşor câteva pârâiaşe şi ajungem pe culmea împădurită a Bârcaciului, unde vom da nas în nas nu cu ursul carpatin, ci cu vechea potecă Plaiul Ţării pe care o vom urma o porţiune scurtă spre N. O părăsim apoi, îndreptându-ne spre S-V, pe la obârşia Pârâului Comănesei, apoi spre V şi în curând ieşim din pădure în culoarul format spre S-E de Poiana Bârcaciului. Câteva zeci de metri mai jos ajungem la cabana Bârcaciu (1.550 m alt.).

12. Curmătura Oticu – Curmătura Brătilei:

Marcaj: triunghi roşu;

Durată:4 ore; în sens invers: 4 ore;

Menţiune: traseul este recomandat alpiniştilor şi schiorilor experimentaţi în schiul de tură;

Acest traseu parcurge culmea de legătură dintre Masivul Iezer-Păpuşa şi Munţii Făgăraşului. În Curmătura Oticului se poate ajunge de la Cabana Voina (950 m) pe traseul marcat cu bandă roşie (Culmea Văcărea – Crucea Ateneului – Vf. Iezerul Mare – Vf. Roşu; cca. 4 ore şi 30 min.) şi pe cel marcat cu triunghi roşu (Vf. Roşu – Curmătura Oticului; cca. 1 oră şi 30 min.).

Din Curmătura Oticului pornim spre N pe versantul estic al culmii. În dreptul Vârfului Oticului (2.044 m alt.) cotim spre N-E şi urcăm pe Vârful Mezea (2.125 m alt.), apoi coborâm pe culme peste două vârfuleţe (2.031 m alt. Şi 2.004 m alt.) şi din ultimul schimbăm direcţia spre N, spre Curmătura Mezei (1.865 m alt.). Din acest punct urcăm susţinut până pe un vârf de 1.994 m alt., apoi continuăm domol pe culmea lată. Ocolim Vf. Căţunu (2.206 m alt.) prin V, ne îndreptăm apoi spre N-N/V, trecem prin vestul Vârfului Brătila (2.274 m alt.) şi în coborâre uşoară ajungem în Curmătura Brătilei (2.125 m alt.), lângă un mic lac. Aici întâlnim poteca crestei principale marcată cu bandă roşie şi o altă potecă spre Valea Dejanilor marcată cu triunghi roşu.

13. Valea Buda – Şaua Podragului:

Marcaj: triunghi albastru;

Durata: 7 ore şi 30 min; în sens invers: 6 ore;

Tip: traseu de vară;

Putem ajunge pe Valea Buda din drumul transfăgărăşean după ce parcurgem 22 km în amonte de Barajul Vidraru. Din şosea urmăm spre N, pe malul vestic al Râului Buda, un drum forestier. După aprox. 8 km ajungem la punctul de vărsare al Pârâului Muşeteica în Valea Buda (995 m alt.), după ce am trecut apa pe malul estic, câteva sute de metri mai jos. În aval, puţin mai jos, întâlnim pe stânga marcajului cruce albastră, care conduce spre V peste munţii Năneasa, Jorzea şi Piscul Negru în Valea Caprei, în Transfăgărăşean, puţin mai sus de cantonul Piscu Negru. Vom continua traseul pe drumul forestier de pe Valea Buda încă 7 km, traversând apa de pe un mal pe altul de două ori, până la confluenţa cu Pârâul Mircea care curge dinspre N-E (1.252 m alt.). Urmăm pe acesta drumul până la capăt, parcurgând încă 2,3 km. În continuare vom urmări poteca pe malul drept al apei şi, după aprox. o oră, vom ajunge la confluenţa pâraielor Izvorul Podu Giurgiului şi Orzăneaua din care ia naştere Pârâul Mircea.

Vom traversa spre N-E Izvorul Podu Giurgiului şi vom ieşi din pădure în poiana unde se află stâna din Podu Giurgiului. În acest loc întâlnim o ramnificaţie de trei poteci marcate cu triunghi galben, triunghi roşu şi cea care ne-a condus în poiană, marcată cu triunghi albastru.

Poteca marcată cu triunghi galben are ca destinaţie Curmătura Moldoveanului (2.330 m alt.), pe o distanţă de 3 ore. Poteca va trece apa Orzănelei, va urca apoi spre E-N/E, va traversa Pârâul Moldoveanu şi va ajunge la stâna Moldoveanului; de aici va continua spre E prin Căldarea Moldoveanului spre a atinge curmătura cu acelaşi nume.

Poteca marcată cu triunghi roşu ne va scoate în creasta principală, în Şaua Orzănelei (2.305 m alt.), după aprox. 2 ore şi 30 minute. De la stâna din Podu Giurgiului poteca însoţeşte malul drept al Orzănelei, continuă spre N şi, după ce traversează Izvorul Orzăneaua Mică, coteşte spre N-E şi atinge Şaua Orzănelei prin Căldarea Orzăneaua Mare.

De la stâna din poiană putem continua traseul pe poteca marcată cu triunghi albastru spre V-N/V, traversând o fâşie de pădure după care vom ieşi la gol. Mai sus vom urca o porţiune în serpentine pe versantul estic, apoi vom continua spre N. Abătându-ne uşor spre stânga pătrundem în căldare, o străbatem spre N şi în urcuş moderat ajungem în Şaua Podragului (2.307 m alt.), în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (Şaua Podragului – Şaua Caprei). De aici putem urma spre N poteca marcată cu triunghi roşu spre a ajunge într-o jumătate de oră la Cabana Podragu (2.136 m alt.).

14. Cabana Pârâului Caprei – Fereastra Zmeilor:

Marcaj: triunghi galben;

Durata: 2 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore;

Menţiune: iarna traseul este accesibil doar alpiniştilor;

De la Cabana Capra vom parcurge o mică distanţă spre N, trecem podul peste Râul Capra şi ieşim în Transfăgărăşean. Vom continua pe cel mai înalt drum montan din România însoţiţi spre dreapta de Pârâul Fundu Caprei (cca. 1,5 km). Vom părăsi şoseaua după ce aceasta traversează pârâul peste un pod, îndreptându-se spre V, şi vom urma spre N-E un drumeag ce însoţeşte pe malul vestic Pârâul Fundu Caprei cca. 300 metri, după marcajul triunghi galben.

Continuăm spre N (tot pe partea vestică a pârâului) în urcuş domol. Spre E, peste pârâu, vom zări un bordei ciobănesc. După aprox. o jumătate de ceas vom traversa apa pe malul estic, trecând peste un pârâiaş care izvorăşte de sub pragul glaciar al căldăruşei estice Fundu Caprei, şi vom urca în serpentine un prag înverzit. În această zonă întâlnim o potecă ciobănească ce urcă de la bordei pe partea estică a pârâului. Traversăm în urcuş uşor spre N o porţiune a Căldării Fundu Caprei, unde poteca este mai slab conturată, apoi continuăm spre E în urcuş moderat (aprox. 100m) pe lângă albia seacă şi pietroasă a unui torent. Ajunşi mai sus, urcăm pronunţat şi ajungem în Căldăruşa estică Fundu Caprei, în care este amplasat un refugiu salvamont.

De aici ne îndreptăm spre N-E şi, prin dreapta unei muchii scurte, atingem creasta principală în Fereastra Zmeilor (Fereastra Mică a Portiţei Arpaşului), unde întâlnim poteca marcată cu bandă roşie (Şaua Podragului – Şaua Caprei) şi ramnificaţia „prin căldări” a potecii marcate cu bandă albastră spre Cabana Podragu.

15. Cabana Capra – Cascada Caprei – Lacul Capra:

Marcaj: bandă albastră;

Durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore;

Tip: traseu de vară;

De la Cabana Capra pornim spre N, trecem podul peste Râul Capra şi continuăm urcuşul pe Transfăgărăşean cca. 2 km. Parcurgem astfel 1,5 km însoţiţi de Pârâul Fundu Caprei şi, după ce trecem ultimul pod peste acesta (la ramnificaţia marcajului triunghi galben spre Portiţa Arpaşului, traseul 14), traversăm spre V zona inferioară a Piciorului Caprei, până în apropierea cascadei. La mică distanţă spre E de cascadă părăsim şoseaua urcând spre N o scurtă porţiune abruptă. Mai sus întâlnim poteca marcată cu bandă albastră, pe care o urmăm spre N pe versantul vestic al Piciorului Caprei. Vom depăşi două trepte glaciare, după care ajungem la Lacul Capra (2.249 m alt.), lângă Monumentul alpiniştilor. În acest punct întâlnim poteca marcată cu bandă roşie, care ne va conduce în Şaua Capra de unde vom coborî în Căldarea Bâlea pe traseul 4 în sens invers.

16. Cantonul Piscu Negru – Refugiul Călţun:

Marcaj: triunghi albastru;

Durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore;

Tip: traseu de vară;

Putem ajunge la Cantonul Piscu Negru pe drumul transfăgărăşean, parcurgând 40 km de la Barajul Vidraru. Din dreptul cantonului părăsim Transfăgărăşeanul spre V pe drumul ce trece Râul Capra pe malul vestic, la Mânăstirea Piscu Negru. De ,aici urmăm poteca marcată cu triunghi şi punct albastru spre N şi, după o mică porţiune, cotim uşor spre stânga, îndreptându-ne spre firul Pârâului Paltinul care se varsă în Râul Capra la mică distanţă în dreapta noastră.

Ajunşi în Poiana Paltinului, traversăm pârâul pe malul estic, apoi străbatem o porţiune împădurită şi ieşim într-un gol alpin. Trecem Pârâul Paltinul pe partea vestică, puţin mai sus de confluenţa acestuia cu Pârâul Călţun, parcurgem o porţiune spre N şi apoi ne îndreptăm spre V-S/V. În acest loc ne despărţim de marcajul punct albastru, care însoţeşte spre N poteca prin Căldarea Mare a Paltinului şi atinge creasta principală în apropierea Şeii Paltinului. Vom continua drumul printre jnepeni, pe poteca marcată cu triunghi albastru până în firul Pârâului Călţun, pe lângă care urcăm spre N-V. Pătrundem în Căldarea glaciară, urmăm poteca spre V- N/V şi iată-ne ajunşi la Refugiul Călţun, pe malul lacului, la 2.135 m altitudine. Dacă ne-am odihnit suficient, la câteva zeci de metri spre N ne aşteaptă o potecă de creastă marcată cu bandă roşie (vezi traseul de creastă 1).

17. Cantonul Piscu Negru – Muntele Podeanu – Strunga Doamnei:

Marcaj: cruce galbenă şi cruce roşie Canton Piscu Negru – Muntele Podeanu şi bandă albastră Muntele Podeanu – Strunga Doamnei;

Durata: 5 ore; în sens invers: 4 ore; Timp intermediar până în Şaua Podeanului: 2 ore şi 30 min;

Tip: traseu de vară;

De pe Transfăgărăşean, din dreptul cantonului Piscu Negru (40 km S de barajul Vidraru), trecem podul peste Râul Capra pe malul vestic şi, prin spatele unei căldări, prindem spre S-S/V poteca marcată cruce galbenă şi roşie. În apropiere traversăm albia Izvorului Sec şi după mai puţin de o jumătate de oră de urcuş susţinut cotim spre nord-vest pe un picior al muntelui Lespezi. Urcăm întâi domol, apoi ceva mai pronunţat şi, în serpentine, ieşim într-un gol alpin. Trecem pe lângă stâna din Lespezi, aflată pe dreapta, şi coborâm uşor spre stânga, în Pârâul Lespezilor. Îl traversăm şi cotim spre S, urcăm scurt pe un tăpşan în apropierea altei stâne. Vom traversa tăpşanul spre V până la un vâlcel sec şi vom continua drumul spre S în urcuş de-a coasta. Pe această porţiune apare şi marcajul bandă albastră.

La scurt timp ne îndreptăm spre V-S/V şi urmăm poteca în serpentine care ne scoate la capătul unui drumeag însoţit de marcajul cruce roşie. Urmând marcajul cruce roşie vom continua drumul spre S şi apoi spre V spre a ajunge în nordul Şeii Podeanu, la o intersecţie a mai multor drumuri pastorale. Vom urma marcajul cruce galbenă şi bandă albastră spre V, spre culme, poteca fiind mai puţin vizibilă prin păşunea alpină. Vom atinge coama unui picior desprins spre S-S/E, apoi vom continua de-a coasta spre V-S/V, întâlnind un capăt de drum pe care ajungem la intersecţia amintită (1.900 m alt.) situată în nordul Şeii Podeanului (1.871 m alt.).

De la intersecţie continuăm în urcuş moderat spre N-N/E, pe o coamă lată, după marcajul bandă albastră. Mai sus vom urma domol creasta spre N-N/V, trecând peste Vârful Podeanu (2.262 m alt.) şi unul puţin mai înalt (2.274 m alt.). din nordul celui din urmă, din Şeuţa Lespezilor părăsim creasta care urcă spre Vârful Lespezi (2.517 m alt.) pe versantul vestic şi în curând vom coborî spre stânga, spre zona superioară a Căldării Berbecilor. Traversăm căldarea pe direcţia generală N-N/V şi ajungem în vestul Strungii Doamnei (2.342 m alt.), în varianta traseului de creastă 1.

18. Confluenţa Izvorul Scării – Izvorul Negoiului – Şaua Cleopatrei:

Marcaj: triunghi roşu;

Durata: 3 ore şi 30 min; în sens invers: 2 ore şi 30 min;

Tip: traseu de vară;

La confluenţa Izvorului Scării cu Izvorul Negoiu, punctul de formare al Râului Topolog, se ajunge din localitatea Sălătrucu, parcurgând spre N drumul forestier de pe Valea Topologului cca. 35 km sau de la Cabana Cumpăna (cca. 6 ore) pe poteca marcată cu triunghi roşu peste Munţii Clăbucet şi Marginea şi 2,5 km până la capătul drumului forestier de pe Topolog. Puţin mai sus de capătul drumului forestier traversăm Pârâul Negoiu spre N şi vom ajunge curând la bifurcaţia potecilor spre Valea Scării (N – V) marcaj cruce albastră şi spre Valea Negoiului (N-N/E) marcaj triunghi roşu. O vom alege pe cea din urmă şi, după o jumătate de oră, trecem prin Poiana Negoiului, lăsând pe dreapta, dincolo de pârâu, o stână şi cotim apoi spre stânga în urcuş. Ieşim la gol şi, după o scurtă porţiune de urcuş, traversăm spre dreapta pârâul ce curge din Căldarea Mieilor şi zona terminală a muchiei ce se desprinde spre S din Vârful Şerbota.

Vom urma în continuare valea spre N-N/E, vom trece apa pe malul estic pe sub două frumoase cascade şi, depăşind pragul glaciar, pătrundem în Căldarea Mioarelor (Căldarea Pietroasă a Negoiului). Continuăm spre N prin estul Lacului Negoiu (1.936 m alt.) în urcuş, prin căldare până în Şaua Cleopatrei, unde întâlnim poteca marcată cu bandă roşie (traseul de creastă 1-2). De aici putem ajunge în cca. două ore la Cabana Negoiu pe poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 7 în sens invers).

19. Confluenţa Izvorul Scării – Izvorul Negoiu – Şaua Scara:

Marcaj: cruce albastră;

Durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore;

Tip: traseu de vară;

Din localitatea Sălătrucu, parcurgând spre N până la capăt drumul forestier de pe Valea Topologului (cca. 35 km), ajungem la confluenţa Scara – Negoiu. Puţin mai sus traversăm Pârâul Negoiu şi vom continua drumul până la bifurcaţia potecilor spre Pârâul Negoiului (traseul 18, marcaj: triunghi roşu) şi Pârâul Scara (marcaj: cruce albastră), o alegem pe aceasta din urmă, continuând drumul la stânga (N-V). Urcăm moderat pe malul stâng al apei şi, după mai puţin de o jumătate de ceas, trecem pe lângă stâna din Scara (1.440 m alt.). Ieşim într-un gol alpin şi continuăm drumul spre N. Depăşim apoi în urcuş pronunţat pragul glaciar, iar mai sus traversăm firul pârâului pe partea vestică.

Vom străbate Căldarea superioară a Scării pe malul drept al pârâului, apoi ne vom abate spre N- N/E şi în urcuş moderat atingem Şaua Scării (2.146 m alt.) în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul de creastă 2). În acest punct este amplasat un refugiu salvamont, de unde putem ajunge la Cabana Negoiu în două ore pe o potecă marcată cruce albastră (traseul 10 în sens invers) sau la Cabana Bârcaciu, pe traseul de creastă până în vestul Vârfului Scara, iar de aici pe poteca marcată cruce roşie, tot în două ore.


b) Trasee de creastă:

1. Şaua Caprei – Şaua Cleopatrei:

Marcaj: bandă roşie;

Durata: 5 ore;

Din Şaua Caprei urcăm iniţial spre S-V până la Vf. Iezerului (2.417 m alt.) şi coborâm spre V, trecând prin Şaua Bâlei (2.286 m alt.) şi peste vârful plat al Paltinului (2.399 m alt.). În vestul celui din urmă întâlnim poteca marcată cu bandă albastră care urcă din Căldarea Bâlei (traseul 6). În general. Majoritatea turiştilor nu parcurg segmentul de creastă dintre Şaua Caprei şi Şaua Paltinului, ci obişnuiesc să coboare în Căldarea Bâlii şi să urce apoi în Şaua Paltinului. Vom străbate spre S Şaua Paltinului, în vestul căreia vom întâlni marcajul punct albastru care urcă prin Căldarea Mare a Paltinului dinspre S-V (vezi traseul 16).

Continuăm pe poteca marcată cu bandă roşie, ocolind prin S Turnul Paltinului (2.372 m alt.), pe o bârnă îngustă, unde o scurtă porţiune mai expusă este prevăzută cu un cablu. În curând ajungem în Şaua Doamnei (2.249 m alt.); parcurgem un scurt segment pe versantul nordic pe deasupra Căldării Pietroase a Doamnei, ieşim pe creastă şi urmăm poteca spre V, traversând platoul din Sudul Vârfului Lăiţa (2.397 m alt.). Ajungem în Şaua estică a Lăiţelului (2.284 m alt.), un loc domol şi înierbat. De aici ocolim prin S un vârf mai mic (2.306 m alt.), după care depăşim în coborâre pe versantul sudic creasta ascuţită şi stâncoasă a Şeii vestice a Lăiţelului (2.228 m alt.), unde este montat un cablu ajutător. Urmăm apoi poteca în urcuş accentuat până pe Vârful Lăiţel (2.390 m alt.), un punct de perspectivă deosebit asupra zonei Lespezi-Negoiu.

De pe Vârful Lăiţel vom coborî spre V-S/V până la Lacul Călţun (2.135 m alt.). La mică distanţă spre S vom zări refugiul amplasat aici, la care putem ajunge pe Valea Călţunului, pe poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 16). Continuăm după marcajul bandă roşie prin nordul lacului şi, în urcuş domol printre blocuri de piatră, ajungem în Portiţa Călţunului (2.194 m alt.). De aici urmăm poteca spre N, prin Căldarea Lăiţa şi după cca. 250 m întâlnim pe dreapta poteca marcată cruce roşie spre Strunga Ciobanului (traseul 7). Urcăm uşor spre stânga şi în scurt timp ajungem la ramnificaţia spre S a potecii marcate cu bandă galbenă prin Strunga Doamnei. Pentru a urca din acest punct pe Vârful Negoiu avem două variante: 1) prin Strunga Dracului şi 2) prin Strunga Doamnei.

1) dacă am ales prima variantă vom continua spre V-N/V după poteca marcată cu bandă roşie, depăşind o porţiune stâncoasă şi, după câteva zeci de metri, ajungem la baza hornului Strungii Dracului pe care-l urcăm ajutându-ne, în caz de nevoie, de cablul fixat aici. La ieşirea din horn atingem o şa mică (2.438 m alt.), de unde continuăm un sfert de oră pe creastă spre N-N/V până pe Vârful Negoiu (2.535 m alt.), al doilea vârf al ţării după Moldoveanu (2.544 m alt.).

2) dacă am ales Strunga Doamnei, părăsim spre S poteca marcată cu bandă roşie şi urcăm o şa îngustă situată în creasta principală la 2.342 m alt. (Strunga Doamnei), pe care o atingem după ce trecem printr-un horn scurt. Urmăm poteca spre V şi în curând întâlnim, urcând dinspre Căldarea Berbecilor (S), poteca marcată cu bandă albastră (traseul 17). Traversăm în urcuş uşor Piciorul Negoiului desprins spre S-V din Vârful dintre Strungi (2.476 m alt.), cotim spre dreapta (N-E) şi urcăm în creasta principală pe care o atingem la mică distanţă spre N de Strunga Dracului. De aici urmăm spre N-N/V poteca marcată cu bandă roşie spre Vârful Negoiu.

Ajunşi pe Vârful Negoiu, după ce ne-am delectat cu perspectiva oferită spre toate zările, vom coborî spre N-V şi după ce trecem prin sudul Vârfului Negoiu Mic (2.485 m alt.) ajungem în Şaua Cleopatrei (2.355 m alt.). Din acest punct se ramnifică spre N poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 7) pe care în două ore se poate ajunge la Cabana Negoiu; iar dinspre S urcă poteca marcată cu triunghi roşu din Valea Topologului (traseul 18).

2. Şaua Cleopatrei – Şaua Surului:

Marcaj: bandă roşie;

Durata: 6 ore;

Menţiune: între Şaua Cleopatrei (2.355 m alt.) şi Vf. Şerbota (2.331 m alt.) este cuprins cel mai dificil segment marcat din creasta principală făgărăşeană, Custura Sărăţii; porţiunea este recomandabilă doar turiştilor experimentaţi.

Din Şaua Cleopatrei urmăm poteca marcată cu bandă roşie spre V, ocolim Vârful Sărăţii (2.365 m alt.) prin pod, apoi coborâm domol printr-o zonă înierbată şi, în curând, după un coborâş mai pronunţat, ajungem în Şaua Estică a Sărăţii (2.196 m alt.). Trecem de câteva ţancuri care ne apar în cale, apoi depăşim un vârfuleţ (2.213 m alt.) care desparte şaua estică de cea vestică (2.176 m alt.) pe care o parcurgem urmând poteca printre colţuri şi ţancuri. Un urcuş susţinut ne scoate în Vârful Şerbota (2.331 m alt.); la cca. 80 de metri de acesta, spre V-N/V, întâlnim poteca marcată cu bandă albastră ce însoţeşte Muchia Şerbotei urcând de la Cabana Negoiu (traseul 9).

Vom coborî spre V-S/V spre Şaua Şerbotei (2.123 m alt.), apoi, păstrând direcţia, urcăm spre un vârf mic (2.212 m alt.) de unde, continuând spre V, pe creasta stâncoasă, atingem Vârful Musceaua Scării (2.277 m alt.). De aici coborâm domol spre V-N/V, trecem prin Şaua Muscelei (2.233 m alt.) şi de vârful vestic al Muscelei (2.261 m alt.), de unde pe versantul sud-vestic al crestei ajungem în Şaua Scării (2.146 m alt.), la refugiul salvamont. În partea vestică a şeii întâlnim poteca marcată cruce albastră ce urcă dinspre N de la Cabana Negoiu (traseul 10). Din S, prin Valea Scării urcă o potecă marcată tot cruce albastră (traseul 19). Şaua Cleopatrei – Şaua Scării: 3 ore.

Din Şaua Scării urmăm spre V poteca marcată cu bandă roşie, depăşim prin S un umăr (2.261 m alt.) din care se desprinde spre N Culmea Bârcaciului, trecem peste Vârful Scara (2.306 m alt.) şi coborâm spre S-V în Curmătura Gârbovei. La câteva sute de metri, în vestul Vârfului Scara întâlnim urcând dinspre N, de la Cabana Bârcaciu, o potecă marcată cruce roşie. Ajunşi în Şaua Estică a Gârbovei (2.125 m alt.) depăşim prin S Vârful Gârbova (2.188 m alt.) şi atingem Şaua Vestică a Gârbovei; pe această porţiune creasta este îngustă, prezentând spre N un abrupt impresionant. În continuare părăsim creasta traversând în coborâre uşoară versantul nordic înclinat şi brăzdat de vâlcele repezi. Ajungem la Lacul Avrig (2.007 m alt.), sub abruptul nordic al Ciortei, în Căldarea superioară a Avrigului. Aici întâlnim poteca marcată cu punct albastru ce urcă de la Cabana Bârcaciu prin Căldarea Avrigului. De la lac urcăm accentuat în Portiţa Avrigului (2.178 m alt.), apoi urmăm poteca spre V, pe sub platforma Vârfului Vârtopu Roşu (2.242 m alt.), trecem printr-o şa largă (2.180 m alt.) şi, ocolind prin stânga Vârful Budislavu (2.343 m alt.), coborâm spre N-V în Curmătura Roşiilor (2.159 m alt.). De aici păstrăm direcţia şi în coborâre depăşim prin stânga un vârf mic (2.193 m alt.), apoi traversăm versantul sudic al Vârfului Suru (2.283 m alt.) brăzdat de mai multe pârâiaşe, după care ajungem în Şaua Surului (2.113 m alt.).

La mică distanţă spre V-N/V se desprinde spre dreapta poteca marcată cu triunghi roşu spre Sebeşu de Sus. Şaua Scării – Şaua Surului: 3 ore.


c) Traseu nemarcat:

1. Gura Văii Vladului – Creasta principală la Vest de Vf. Berevoescu:

Durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore şi 30 min;

Menţiune: iarna, în funcţie de starea zăpezii, este accesibil doar alpiniştilor;

Gura Văii Vladului este locul de formare a Râului Dâmboviţa din Pârâul Vladului (N) şi Pârâul Boarcăşu (S-V). Aici se ajunge parcurgând 37,5 km pe drumul de pe Valea Dâmboviţei care se ramnifică din şoseaua Câmpulung –Braşov (DN 73) cu puţin înainte de intrarea dinspre Rucăr în localitatea Podu Dâmboviţei.

Vom trece prin Cheile Plaiului Mare, Săticu de Jos şi de Sus, Cheile Petrimanului. Parcurgem drumul de contur pe partea sudică a Lacului Pecineagu, apoi traversăm apa râului pe malul nordic şi, după cca. 4,5 km de drum forestier, ajungem la confluenţa celor două pâraie (1.231 m alt.). De aici vom urma spre N drumul forestier de pe Valea Vladului (5,5 km) până la capătul acestuia din poiana cu stâna Vladului (1.540 m alt.). Continuăm în urcuş pe partea estică a pârâului după poteca pastorală largă şi, în cca. 2 ore, ajungem într-o altă potecă de creastă marcată cu bandă roşie (Cabana Plaiul Foii – Curmătura Zârnei), la V de Vârful Berevoescu (2.300 m alt.). La S de acest punct se află Refugiul Berevoescu la care se poate ajunge în cca. 10 min.

Bibliografie: Salvamont Argeş.