this is my custom module i can put any HTML here

Cetatea Geto-Dacică de la Cetăţeni

Monede Dacia Antica

La aproximativ 25 km sud-est de Câmpulung se află comuna Cetăţeni din judeţul Argeş. Pe partea stângă a râului Dâmboviţa, la peste 700 m altitudine, arheologii au identificat un fost centru politic, militar şi economic al geto-dacilor, o davă care a dăinuit din al treilea veac î.e.n. până în secolul al II-lea e.n. Era un bogat emporion, un centru de schimburi intertribale între aşezările învecinate sau mai îndepărtate.

Numeroasele amfore care purtau pe toartele lor ştampilele insulelor greceşti Rhodos, Cos şi Cnidos dovedeau că între anii 280 şi 180 î.e.n. se importau vinuri şi uleiuri de acolo. Tot din Grecia antică proveneau vasele de lux, mărgelele colorate şi podoabele de aur.

Cetăţuia era fortificată cu ziduri de piatră groase de 2,5 m, şi cercetările întreprinse de arheologul Dinu V. Rosetti pe terasele şi malurile râului au determinat faptul că şi acestea au fost locuite pe acele vremuri îndepărtate. O descoperire deosebit de importantă a fost găsirea printre vestigiile fostei cetăţi a numeroase monede.

Erau piese făcute de geto-daci după modelul celor macedonene din veacurile III—II î.e.n., monede ale cetăţilor pontice, care indicau legăturile locuitorilor acestei dave cu aşezările de pe malul Mării Negre, precum şi monede republicane romane din secolul I î.e.n. Într-un tezaur format din 127 de monede de argint s-a găsit şi un denar din anul 50 î.e.n. Această monedă conţinea o inscripţie cu litere latine majuscule, cuvîntul PETR. După părerea specialistului, cuvântul respectiv reamintea de Petrodava, aşa cum inscripţia MARK de pe un fragment ceramic geto-dacic de la Ocniţa-Vâlcea amintea de Marcodava, aşezări menţionate de Ptolomeu.

În acest mod se releva încă o dată faptul că o parte din populaţia geto-dacă folosea scrierea. La început prin caractere greceşti şi unele semne alfabetiforme descoperite recent la Cetăţeni şi, mai târziu, prin alfabetele grecesc şi latin. Se confirma pătrunderea culturii romane în Dacia încă din secolul I î.e.n.

O altă monedă republicană romană descoperită pe teritoriul cetăţuii din vîrful muntelui le-a relevat arheologilor cunoaşterea datei şi a cauzelor unor schimbări importante petrecute în viaţa aşezării. În cuprinsul unei locuinţe-turn, databilă, după ceramica găsită, în secolul I î.e.n. şi începutul secolului următor, s-a constatat prezenţa a două niveluri de locuinţe. Peste unul s-a aşternut zidăria turnului, suprapusă cu cenusă şi cărbune provenite de la incendierea suprastructurii din lemn.

Aici s-a găsit o monedă de argint puternic arsă, emisă în anul 88 î.e.n. După distrugerea cetăţii şi a locuinţei-turn s-a constatat că viaţa a continuat aici încă cel puţin un veac. Interesant este faptul că în necropola de la Cetăţeni, într-un mormânt de incineraţie, s-au găsit rămăşitele unei cămăşi de zale de fier împodobite cu aur.

Se crede că aceste zale au fost purtate de o căpetenie locală. Ele au fost datate de specialisti, datorită şi celorlalte obiecte găsite în mormânt, în jurul anului 70 e.n. Mormântul era încadrat de o vastă construcţie de piatră, ai cărei pereţi sânt asemănători, în ceea ce priveşte tehnica, cu modul de edificare al zidurilor cetătii.

Un schit din piatră

În paralel cu existenţa cetăţii, pe versantul stâng al văii, la o diferenţă de nivel de circa 300 m, a apărut un schit religios al cărui început se pierde în istorie. Într-o stâncă masivă a fost săpat şi lărgit de-a lungul timpului un spaţiu pentru meditaţie, invocaţie şi rugăciune, care acum este cunoscut sub numele Schitul Negru Vodă sau Biserica din Stâncă. Biserica poartă hramul Adormirii Maicii Domnului şi cel al Izvorului Tămăduirii. Într-o gresie masivă s-au cioplit cu intermitenţe, de-a lungul a cel puţin 2.000 de ani, două încăperi care, în prezent, au aproape 3 m înălţime şi dimensiunile de 4/3 m, respectiv 5/3 m. Spaţiul găzduieşte o biserică de rit ortodox, dar, foarte interesant, în prima cameră este făcut un altar pentru ritul catolic. Acest altar a fost săpat din dorinţa soţiei domnitorului Nicolae Alexandru, doamna Clara, care provenea din Ardeal şi era de credinţă catolică. Cele două rituri coexistă în vârful acelui munte, fără ca între ele să fie vreo contradicţie. De remarcat că în altarul catolic este prezentă o icoană a Maicii Domnului, socotită făcătoare de minuni deoarece un monah care se ruga cu mare osirdie a fost răsplătit cu o revelaţie care l-a condus la descoperirea unei comori constând în 15 kg de aur.

Pagina Anterioară