Campulung Muscel's own encyclopedia

Schitul Dragoslavele

(Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele) (Dragoslavele)

Schitul Dragoslavele este un schit cu obşte de călugări din comuna Dragoslavele, judeţul Argeş, având hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, aşezământul din Dragoslavele este ales ca reşedinţă patriarhală de odihnă.

Comuna Dragoslavele este o comună veche, atestată documentar încă din anul 1368. Catagrafia din acest an consemnează existenţa a două sate: Dragoslavele de sus şi Dragoslavele de jos. Comuna Dragoslavele este situată în partea nord-estică a judeţului Argeş, la o distanţă de 73 de kilometri de municipiul Piteşti şi la 20 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel. Având o suprafaţă de 11.973 de hectare şi dispunând de un relief muntos, comuna este compusă din două sate: satul Dragoslavele şi satul Valea Hotarului.

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural, în comuna Dragoslavele se află monumente protejate: Biserica Adormirea Maicii Domnului, din anul 1661; Biserica Înălţarea Domnului, din anul 1745; Crucea lui Matei Basarab, din anii 1632-1654; Crucea lui Lupu Vameşu, din anul 1692; Crucea lui Coman Parcalabul, din anul 1724; Reşedinţa patriarhală, din anul 1930.

Schitul Dragoslavele a luat fiinţă în anul 1929, ca reşedinţă patriarhală de odihnă pentru preoţimea Musceleană care a construit aici o vilă şi pe care, între timp, au dăruit-o Patriarhului Miron Cristea. În continuare au mai fost făcute şi alte construcţii. Patriarhul Miron Cristea a fost un mare luptător pentru unitatea ţării, primul Patriarh al României întregite, regent şi apoi, între anii 1938-1939, prim-ministru al României.

Pe una din vilele aşezământului este prinsă în zid o placă memorială în care se consemnează: "Această casă s-a zidit din temelie, iar celelalte s-au refăcut cu cheltuiala preoţimii muscelene, care le-a dăruit Patriarhului Miron în 1929 ca să fie reşedinţă de odihnă pentru Patriarhul României".

În anul 1949, Prea Fericitul Patriarh Justinian (1948-1977) a adus aici o biserică din lemn de la Predeal, a restaurat zidurile înconjurătoare ale parcului şi cele trei case existente, pe cheltuiala sa, şi a înfiinţat Schitul Dragoslavele, căruia îi dăruieşte biserica, clădirile şi terenul aferent. Biserica schitului a fost sfinţită în data de 21 august 1949. Slujbele se oficiază aici în fiecare duminică şi sărbătoare.

Pentru protestele sale faţă de unele măsuri abuzive ale regimului comunist, prin care mii de călugări şi călugăriţe erau scoşi din mănăstiri, în anul 1959, Patriarhul Justinian a fost trimis la Schitul Dragoslavele, unde i s-a fixat domiciliu forţat timp de şase luni.

Între anii 1950-1960, în cadrul aşezământului de la Dragoslavele a funcţionat şi o şcoală de cântăreţi bisericeşti. Astăzi şcoala de cântăreţi nu mai funcţionează, însă reşedinţa patriarhala încă există, îndeplinindu-şi pe mai departe rolul ei iniţial.

Pagina Anterioară