this is my custom module i can put any HTML here

Muzeul Municipal de Istorie şi Artă

Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Campulung Muscel Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Veche Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia Istorie Medievala Sectia de Istorie Contemporana Sectia de Istorie Contemporana Sectia de Istorie Contemporana Sectia de Istorie Contemporana Colectia de Arta Colectia de Arta Colectia de Arta Colectia de Arta Colectia de Arta Colectia de Arta Colectia de stiinte ale naturii Colectia de stiinte ale naturii Colectia de stiinte ale naturii Colectia de stiinte ale naturii Colectia de stiinte ale naturii

Fosta Administraţie Financiară, acum Muzeul Orăşenesc

Ridicată în perioada 1934-1936, clădirea este realizată după un proiect-tip al arhitectului Statie Ciortan. Planul simetric, dezvoltat în adâncimea parcelei, are două corpuri. La cel dinspre stradă, un hol monumental concentrează decoraţia interioară a întregului edificiu, fiind ridicat pe ambele nivele şi acoperit cu o cupolă-veriera.

Cândva înconjurat de ghişee, el se deschide către scările de acces spre birourile de la eraj şi demisol. Corpul secoundar, Percepţia, e mai mic şi ca suprafaţă la sol şi ca înălţime. Are tot două nivele, cu planşeele decalate. Planul e centrat tot prin holuri înconjurate de ghişee.

Flexibilitatea planului, varietatea şi fluiditatea desfăşurării spaţiale au permis adaptarea construcţiei la funcţiuni diferite: muzeu la Campulung, primărie la Piteşti. Arhitectura exterioară este simpla şi echilibrată, fără multe ornamente.

Simetria planului corespunde simetriei faţadei principale, în timp ce faţadele laterale, cu decroşuri asimetrice, au ritmuri diferenţiate de forma şi gruparea golurilor.

La Câmpulung şi în împrejurimi istoria te apasă prin mulţimea siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut şi Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Naţional de Arheologie în timpul vizitei făcute aici în 1889. El a recomandat şi susţinut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva şi păstra mărturiile trecutului, lucru concretizat odată cu publicarea hotărârii de infiinţare a muzeului în Monitorul Oficial nr. 116 din 26 august/ 7 septembrie 1889.

Nucleul muzeului, adăpostit la începuturi în trapeza mănăstirii Negru-Vodă, era administrat direct de primarul oraşului, de stareţul mănăstirii şi de directorul Şcolii nr. 1 de baieţi din oraş. În timp cercetările arheologice effectuate în teren, achiziţiile şi donaţiile, au mărit colecţiile muzeului, el fiind structurat în 1852 în colecţii de istorie şi ştiinţele naturii, arta în clădirea Ştefănescu. În etapele următoare investiţiile alocate au permis extinderea spaţiului expoziţional şi modernizarea lui.

Expoziţia de istorie va funcţiona, din 1976, în varianta modernă în clădirea fostei Prefecturi (edificiu ridicat în 1934 după planurile arh. D.I. Berechet) împreună cu o vastă colecţie de ştiinţele naturii. Din motive politice în 1980 întregul muzeu va fi mutat în actuala clădire, fost sediu al administraţiei locale, situat pe strada Negru Vodă nr. 119. Frumoasa clădire Ştefănescu, monument istoric şi de arhitectură de la 1735 va găzdui din aceeaşi perioadă o importantă expoziţie de artă populară.

Ca o extensie a Muzeului de istorie funcţionează expoziţia organizată la Mausoleul Mateiaş dedicată primei conflagraţii mondiale şi luptelor din zonă. Donaţia familiei Topârceanu a permis ca din 1958 Muzeul Municipal Câmpulung Muscel sa poată organiza pentru vizitare casa memorială a poetului.

Secţia de istorie veche

Expoziţia de baza a muzeului prezintă evoluţia istorică a zonei Muscelului pornind din neolitic până în 1947, punctând prin momente individualizate evenimentele importante. Incursiunea istorică porneşte din neolitic şi bronz, epoci bine prezentate în prima sală prin obiecte rezultate în urma cercetărilor arheologice. În apropiere de Câmpulung, pe malul stâng al Dâmboviţei, în punctul Cetăţuia a fost descoperită o aşezare geto-dacă (sec. III - sec. I i.Hr). În expoziţie pe lângă material grafic, sunt bogat ilustrate meşteşugurile practicate de localnici şi intensa activitate de schimb favorizată de poziţia geografică a aşezării şi confirmată de cantitatea mare de fragmente de amfore şi monede. Din perioada romană în sudul oraşului de la Jidava (Jidova) a fost descoperit un castru de piatră cu canabae (sec. II -III d Hr), unul din cele 14 puncte militare situate pe Limesul Transalutan. Planul castrului, harta, obiectele arheologice expuse (materialele de construcţie, ceramica, monede şi arme) ilustrează modul de viaţă al trupelor staţionate aici şi legăturile lor cu populaţia locală.

Secţia de istorie medievală

Harţi, citate din călători străini, mulaje, replici după tablouri votive înfăţişând pe primii voievozi care şi-au stabilit scaunul domnesc la Câmpulung alături de un variat inventar arheologic ilustrează un moment de referinţă din istoria oraşului nostru, acela de reşedinţă voievodală a statului independent Ţara Românească între 1330-1369. Datorită poziţiei geografice, Câmpulungul a fost un important centru comercial fiind la intersecţia unor drumuri mult bătute de negustori, lucru confirmat prin privilegiile comerciale expuse şi documentele amintind de "Sborul de Sf. Ilie", târg organizat încă din sec. al XV-lea. Centru economic şi comercial, fosta capitală itinerantă, Câmpulungul se bucură în perioada medievala de largi privilegii din partea domniei fie dăltuite în piatră în "crucea jurământului", fie înscrise în "Pânza oraşului (Ocolnica)". Activitatea culturală a Câmpulungului medieval a fost remarcabilă: de aici a plecat în 1521 Scrisoarea lui Neacşu, aici s-a născut Pârvu Mutu "zugravul" care ne-a lăsat primul autoportret în plastica românească, aici a înfiinţat în 1669 Antonie Vodă din Popeşti prima "Şcoală Domnească" de învaţământ public din Ţara Românească, aici, în perioada 1635-1650 prin grija domnitorului Matei Basarab a funcţionat o "tiparniţă desăvârşită" şi tot aici a luat fiinţă o şcoală de zugrăvie în sec. XVII.

Secţia de istorie modernă şi contemporană

Locuitorii Muscelului s-au implicat direct în evenimente ce au marcat istoria României, începând cu "Zavera" lui Tudor Vladimirescu, revoluţia de la 1848, lupta pentru unire în 1859, evenimente bine punctate în muzeu prin documente originale şi obiecte. Momente distincte prezintă contribuţia de sânge adusă de musceleni în 1877 la Rahova şi Vidin, în 1916 în luptele din sectorul Valea Mare-Pravaţ, dar şi în cea de-a doua conflagraţie mondială. Publicul vizitator poate cunoaşte dezvoltarea economică, edilitară (ce a adus faima oraşului prin nota ei de originalitate) dar şi culturală a zonei, parcurgând sălile unde grafic şi prin obiecte ele sunt exemplificate.

Colecţia de artă

Colecţia de artă cuprinzând peste 600 de opere s-a constituit pornind de la două donaţii importante din partea Victoriei Petrescu şi a familiei Tican Rumano. Patrimoniul muzeului cuprinde lucrări purtând semnatura unor artişti consacraţi precum Sava Henţia, N. Vermont, C. Isachie, Ilie Burghele, Oscar Han, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Marius Bunescu şi alţii dintre care amintim mulţi câmpulungeni şi argeşeni ca Iacovache Constantinescu, fraţii D.D şi G.D. Mirea, C. Baraschi, D. Măţăoanu, Costin Petrescu, Schweitzer-Cumpana, Iser etc. Lipsa spaţiului face ca o mică parte din colecţie să poată fi vizitată în mod permanent restul fiind prezentată publicului periodic, în cadrul unor expoziţii temporare tematice.

Colecţia de ştiinţe ale naturii

Pentru copiii de vârstă mică şi cei aflaţi la începuturile cunoaşterii, muzeul a organizat o expoziţie unde sa poată învaţa abc-ul ştiinţelor naturii. Un circuit prezintă colecţii de roci, fosile, păsări de baltă şi din zona de deal şi de munte şi numeroase animale expuse în mod atrăgător simulând pe cât posibil mediul lor natural.

Pagina Anterioară