Campulung Muscel's own encyclopedia

Portul popular în localitatea Rucăr:

Organizarea interioarelor relevă existenţa unei industrii casnice textile în care erau antrenate multe dintre femeile din Rucâr. În târgul săptămânal duminical, se desfac produse ale industriei casnice textile: costume populare, plocade, sarici etc.

Portul popular din Rucăr a impresionat, prin autenticitatea şi frumuseţea sa inegalabilă, pe mari artişti ai penelului (printre care şi pe Nicolae Grigorescu, în tablourile sale: "Ţărancă de la Rucăr", "Portret de femeie"), precum şi pe cărturarul Nicolae Iorga care, în "Povelişti din ţară", redă o imagine caracteristică Rucărului de la începutul secolului XX: "ţărani cu sumane negre şi cojoceîe cusute, ţărance a căror bogăţie de fluturi şi podoabe e acoperită în parte de mantăli cafenii; unele dintre dânsele poartă ştrengăreşte pe albul fin al vălului ce li înfăşură faţa oacheşă o pălăriuţă bărbătească", Alexandru Vlahuţă releva, de asemenea în "România pitorească": "portul rucărencelor adevărat românesc, ţesut, lucrat şi înflorit de mâna lor c-o măiestrie pe care nu ştiu singure de unde au învăţat-o".

În domeniul artei populare, s-au remarcat, în fazele finale ale concursurilor naţionale organizate în perioada anilor 1956-2006, creatorii populari din localitate care au obţinut premii ori menţiuni pentru confecţionarea şi prelucrarea ţesăturilor de interior: Maria Băncilă, Constantin Moraru, Iosif Nistorică, Maria Olteanu, Nica Steluţa Popa (perdele de lână). Arta tradiţională a ţesutului şi cusutului este continuată de creatoare de prestigiu din localitate: Elena Bordea, Lucia Chiţu, Maria Copleiaşi, Severina Grapă, Paraschiva Rădescu, Vergina Rădulescu, Viorica Zichil. În arta crestăturii şi sculpturii în lemn, se remarcă: Danil Avram, Ion Avram, Gheorghe Bunea, Ion Pantea.

Pictura pe lemn, precum şi pictura pe sticlă constituie o pasiune evidentă pentru artistul amator Stelian Corâiu. Lucrătura în piele reprezintă o îndeletnicire artistică pentru meşterii: Cornel Bălan, Aron Pantelimon şi Ion Pască. Dintre meşterii renumiţi ai Rucărului, menţionăm pe: Stelian Corâiu (n 1915) - pictor amator format la şcoala zugravului de biserici Ion Dogărescu, Ion Ţintea (n. 1909) - specializat în confecţionarea cojoacelor, pieptarelor şi căciulilor mocăneşti, meşterele renumite în arta ţesutului şi a cusutului: Elena Olteanu (n. 1903) şi Veruţa Popescu (n. 1900) neîntrecute în confecţionarea, iilor, cămăşilor bărbăteşti, fotelor, prosoapelor, şervetelor, feţelor de masă, dar şi a maramelor din borangic, ori a legătunior de cap, pe care le vindeau în târgurile din zonă.


În domeniul folclorului literar local, printre cele mai reprezentative creaţii de acest gen, se înscriu doinele: Foaie verde bob năut, Foaie verde viorea, Hoţul de cai.

Folclorul muzical zonal a oferit piese de o reală virtuozitate programului concertistic al corului Căminului cultural Rucăr - înfiinţat în anul 1876 - şi dirijat, printre alţii, de pr. Spiridon Niţescu, dr. Constantin Roman, Călin Cotolan, prof. Gheorghe Gomoiu.

Din amplul repertoriu al folclorului coregrafic zonal, elemente de particularizare locală prezintă dansurile: Alarma, Brâul pă bătăi, Brâul pă cârlige, Brâul rupt, Ciobănaşul, Focşeneanca, Foişoreanca, Ungurica. Târguri tradiţionale organizate duminical şi un târg special - în luna septembrie («Expopastoralis»)

portul popular rucar

   Români din Rucăr în port popular.

portul popular rucar

   Români din Rucăr în port popular.

portul popular rucar

   "Carciuma la Rucăr" - N. Grigorescu

portul popular rucar

   Români din Rucăr în port popular.

portul popular rucar

   Clasa muncitoare din Rucăr.

portul popular rucar

   Hora la Rucăr în port popular.





Sursa text: Grigore Constantinescu, Comuna Rucar, Pitesti MMXV



Pagina Anterioară