this is my custom module i can put any HTML here

Istoria localității Bughea de Jos:

Atestare documentară:

Bugheni (probabil, Bughea) - 1549 [7057] martie 5 (DIR, XVI, B, ŢR, vol. II, doc. 413). Aşezarea este atestată documentar iniţial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Mircea Ciobanul la 5 martie 1549, prin care se confirmă comisului Badea şi fratelui său, Vlaicu, proprietatea asupra unei "ocine", pentru care primise în schimb în perioada domniei lui Neagoe Basarab [1512-1521], "o parte din Bugheni".

Satul Bughea de Jos a fost mahala a orasului Cîmpulung pâna în anul 1926 când a devenit comuna de sine statatoare cu administratie proprie. Dupa informatiile etimologice numele comunei Bughea de Jos deriva de la cuvântul de origine slava "bug" care înseamna râpa, explicabil prin numarul mare de râpe din localitate.

În trecut comuna nu a figurat cu aceasta denumire ai nu a avut forma actuala. În documente scrise, vechi, datorita "malurilor" (ridicari de pamânt) apare sub denumirea de "Mahalaua Malu - Malu de Jos" situata în sud-estul comunei Malu de Sus, ambele situate în centrul comunei Ochesti, denumire ce a fost data dupa ochiurile de apa ce predomina în lunca Râului Bughea și Curelari, denumire data de la ocupatia principala a locuitorilor.

În Ochesti aveau mosii si boierii greci Iordache si Grigore Grecu. În anul 1819 fiul lui Grigore Grecu, Costea Grecu-Ghizdavati obține de la domnitorul Alexandru Sutu carte de boerie, fiind considerat boer de neam. Urmașii acestuia au locuit în Malu de Jos, contriubuind la ridicarea bisericii de la Hulubesti.

În anul 1838, în catagrafia facuta la nivelul orasului Cîmpulung apare Mahalaua Bughea de Jos, singura cu culoare verde, cu cca 138 familii, iar in 1881 se înfiinteaza aici prima scoală.

În urma decretului regal din 7 octombrie 1925 care reglementa o nous împartire administrativ-teritoriala a tarii, locuitorii mahalalelor Bughea de Sus, Bughea de Jos si Malu, s-au desprins de orașul Cîmpulung și au format comuna Bughea care, începând cu anul 1926 avea primaria la Bughea de Jos.

În anul 1928 Bughea de Sus formeaza comuna separată, iar satele Bughea de Jos și Malu formeaza comuna Bughea de Jos, pâna la 01 ianuarie 1930, când se formeaza o comuna de centru la Bughea de Jos - formata din satele Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albești, Cîndesti și Malu. În anul 1931 se reînființează comunele Bughea de Jos, Malu, Bughea de Sus, Albesti.

În 1932 satul Malu devine comună separată iar din 1946 se alipeste ca sat la comuna Godeni. Bughea de Jos ramâne comuna pâna în ianuarie 1989, când este defiintata ramânând sat alipit la comuna Albestii de Muscel, centrul fiind Bughea de Sus. În anul 1990 se reînființeaza comuna Bughea de Jos.

Sit arheologic:

Existenţa anterioară a unei comunităţi umane pe teritoriul actual al localităţii Bughea este atestată prin descoperirea fortuită a unor tetradrahme geto-dacice de tip Filip al ll-lea.

Toponime:

Bughea - nume topic format din apelativul regional bughe "ceaţă", fenomen meteorologic frecvent înregistrat în aria localităţii.

Hulubeşti - toponim format pe baza apelativului hulubă "fiecare dintre cele două rude de la o căruţă, între care se înhamă calul" + sufixul colectiv -eşti, indicând organizarea socială pe bază de obşte a aşezării.

Mlăci - toponim explicat prin cuvântul cu circulaţie în zonă mlacă ~ "teren mlăştinos".



Pagina Anterioară