Campulung Muscel's own encyclopedia

Spațiul etnografic și cultural al localității Bughea de Jos:

Arhitectura

Arhitectură populară tradiţională specifică zonei Muscel. Construcţiile de locuit reflectă, prin modul de organizare interioară, ocupaţii străvechi. Edificate pe două niveluri, casele au parterul amenajat pentru depozitarea produselor agricole. Majoritatea locuinţelor din prima jumătate a secolului al XX-lea prezintă, la faţada dinspre şosea, registre decorative realizate din stucatură.

Portul Popular

Portul popular este caracteristic zonei montane a judeţului istoric Muscel. În domeniul artei populare, s-a remarcat, în fazele finale ale concursurilor naţionale organizate în perioada anilor 1956-2006, creatoarea Vasilica Moise din Bughea de Jos care a obţinut premii ori menţiuni pentru confecţionarea costumelor populare.

Centru specializat în confecţionarea mobilierului ţărănesc tradiţional (în special, lăzi de zestre). Din amplul repertoriu al folclorului coregrafic zonal, elemente de particularizare locală prezintă dansurile: Brâul ca la Bughea, Cazacul, Doiul, Ungurica.

Casa Bughea de Jos

Pensiune in Bughea de Jos

Casa Bughea de Jos

Casa traditionala musceleana

Patrimoniul cultural-istoric:

Biserica de lemn a Schitului Ciocanu «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului» -[▲]- Aşezarea monahală, iniţial, de călugăriţe, atestată documentar ante 1687, este amplasată într-un cadru natural pitoresc. Biserica de lemn a fost reconstruită în anul 1825, de către monahul Neofit şi chir Mihai Radovici, pe locul unei construcţii ecleziastice atestate în secolul al XVI-lea. Reparaţii radicale au fost întreprinse în 1932, de către egumenul Nicandru Marin şi de predecesorul său, Nichifor.

Biserica de lemn prezintă un plan dreptunghiular cu absidă poligonală decroşată şi pridvor susţinut pe patru stâlpi, pe latura vestică. Turle de formă octogonală construite din lemn peste naos şi pronaos. Accesul la clopotniţă este posibil pe un chepeng din pronaos. Iconostas de lemn între naos şi altar. Decorul arhitectural se limitează la ancadramentul accesului în naos cu ornamente în torsadă sculptată în relief între rozete. Pictura murală din 1932, care acoperă pictura originară, degaja un aspect decorativ de sorginte rustică; în exterior, chipurile sfinţilor pictate în medalioane inegale. Pictura murală a fost refăcută la sfârşitul secolului XX. Schitul Ciocanul a fost împroprietărit cu 40 de pogoane din pământul obştii moşnenilor câmpulungeni, din care făceau parte şi familiile "de temelie" din Bughea de Jos.

Biserica Bughea de Jos «Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil» [1836] — ctitorită de pr. Moise Oncioiu, Radu Grecu, jupan Stan ş. a., cu contribuţia enoriaşilor
• pictură murală originară restaurată de Ion Fleşaru din Câmpulung-Muscel [1932]
• intervenţii: construirea turlei mici [1866); refacerea soclului [1938], refacerea şarpantei acoperişului [1969].

Biserica Bughea de Mijloc «Adormirea Maicii Domnului; Sf. Nicolae» [1811-1815]—ctitorită de pr. loan Şerbănescu, cu contribuţia enoriaşilor din cătunele: Malu, Hulubeşti, Ocheşti, Belciugele, pe terenul donat de ciobanul Ştefan Şain «intervenţii: adăugarea absidelor naosului [1897]; refacerea acoperişului [1958] «pictură murală: Petre Cazan [1897]; "spălată" [1932].

Cruci de piatră: Bughea de Jos: V* XIX - în curtea Schitului Ciocanu; V* XIX - în curtea Bisericii Bughea de Jos -Hulubeşti: 1757 [7265] august 29 -[A]- lângă casa Toma Moisescu; 1766-1767 [7257] -[A]- în Calea Malului a-Mlăci: 1839 - la Şircov. Crucile de piatră din Hulubeşti indică, printre altele, în aria aşezării, traseul vechiului drum dintre Curtea de Argeş şi Câmpulung.

Monumente eroi: Bughea de Jos [1916-1918; 1941-1945]; autor Gh. Moiceanu (1949) - lângă Căminul cultural Bughea de Jos Hulubeşti [1916-1918; 1941- 1945]; autor: Gh. Moiceanu (1932) - în centrul cătunului a-Mlăci [1916-1918]; autor: Gh. Moiceanu (1936)-în centrul satului.

Din cursul luptelor pentru apărarea unităţii şi independenţei naţionale a României, au căzut eroic la datorie 127 locuitori ai comunei Bughea de Jos, numărul eroilor menţionaţi nominal în monumentalul volum «Argeş. Cartea eroilor» fiind raportat la evenimente de importanţă fundamentală în istoria neamului românesc: Războiul de independenţă [2], Primul război mondial [74], Al doilea război mondial [51].

Casa Bughea de Jos

Casa traditionala musceleana

port popular Bughea de Jos

Port popular din Bughea de Jos

Manastirea Ciocanu, Bughea de Jos

Manastirea Ciocanu, Bughea de Jos

Biserica Bughea de Jos

Biserica Bughea de Jos

Scoala Generala Bughea de Jos

Scoala Generala Bughea de Jos


IN MEMORIAM

BUCUR NICOLAE [1910-1969] - inginer, profesor universitar de pedologie, geografia solurilor, agrobiologie, la laşi [1948]. Opera: «Studiul solurilor sărate din câmpia râurilor Buzău şi Râmnicu Sărat» [1945], «Harta solurilor României» (colaborare) [1959], «Geneza şi clasificarea solurilor», «Halofilia plantelor din păşuni şi fâneţe naturale de pe sărături», «Studiul rocilor şi solurilor fosile din bazinele râurilor din Moldova». Membru fondator al Societăţii naţionale române pentru ştiinţa solului.

ENESCU MIHAI [1903-1959] - preot; deţinut politic anticomunist mort în închisoarea Aiud. Arestat pentru participare la Gruparea de partizani «Haiducii Muscelului» [1948-1952]

ENESCU-BUGHEA CONSTANTIN [1899-1974] - remarcabil dascăl muscelean; învăţător la şcoli primare din: Moroeni, Chişcăreni, Predeal, Bucureşti. Autor al volumelor «Satul meu», monografie [1923], «Povestea războiului de întregire» [1927], «învăţătorul în slujba binelui obştesc» [1928], «Sunt străjer» [1936] şi al pieselor de teatru: «Ce ne omoară», «întuneric şi lumină», «Din alte vremi».

GRECU ION [1920] - compozitor, folclorist, dirijor profesor la Şcoala populară de artă Piteşti. Opera: culegeri de coruri şi folclor «Cântăm viaţa nouă» [1966], «Voioasă mi-e inima» [1967], «Folclor muzical argeşean» [1974], «Cântece pentru două voci egale» [1981].



Pagina Anterioară