this is my custom module i can put any HTML here

Istoria localității Ștoenești:

ATESTARE DOCUMENTARĂ:


# Bădeni - 1560 [7068] iunie 16 (DIR, XVI, B, ŢR, voi. III , doc. 150)
# Coteneşti - 1578 [7086] februarie 6 (DIR, XVI, B, ŢR, voi. IV, doc. 312)
# *Jupâneni - 1571 [7080] octombrie 11 (DIR, XVI, B, ŢR, voi. IV, doc. 52)
# *Lucăceşti - 1578 [7086] februarie 6 (DIR, XVI, B, ŢR, voi. IV, doc. 312)
# Stoeneşti - 1568 [7076] august 23 (DRH, B, ŢR, voi. VI, doc. 97).

în contextul localităţilor componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează In cazul satului Bădeni.

Aşezarea este atestată documentar iniţial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Petru cel Tânăr la 16 iunie 1560, prin care se confirmă lui Vitan şi Neagoe proprietatea asupra unei "ocine în Bădeni, locul de la stână în Valea Lăstunilor şi arătura de două zile de la Glod".

Sit arheologic: Existenţa anterioară a unei comunităţi umane pe teritoriul actual este atestată prin Aşezarea şi necropola Hallstatt, cultura Ferigile-Bârseşti - situată la intrarea în satul Stoeneşti, în Valea Miriuţei, la circa 700 m de şoseaua Câmpulung- Târgovişte.

TOPONIMIE:

Bădeni - toponim asociativ format pe baza eponimului Badea + sufixul -enit indicând apartenenţa familială a locuitorilor care au întemeiat aşezarea. În componenţa satului actual, a fost înglobat satul Bădeni-Pământeni.

Coteneşti - toponim format pe baza eponimului Cotea (atestat în tradiţia orală locală) + sufixul colectiv -eşti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a aşezării.

Lunca Gârtii - toponim topografic format pe baza apelativului luncă + determinativul Gârtea, indicând pe deţinătorul iniţial al terenului pe care s-a constituit aşezarea.

Piatra - toponim topografic evocând natura terenului pietros pe care s-a constituit aşezarea.

Slobozia - toponim social format pe baza apelativului slobozie ~ "sat de colonişti (băştinaşi sau străini) care aveau pe o perioadă oarecare de timp scutire de bir sau de prestaţii"; format din slobod + sufixul -ie. Documentele medievale atestă o masivă imigrare a unor transilvăneni în actuala arie a localităţii, devenită "loc de refugiu, dar şi de slobozie".

Stoeneşti - toponim format pe baza apelativului Stoian - atestat frecvent ca antroponimic în zonă + sufixul colectiv -eşti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a aşezării.

Valea Bădenilor - toponim topografic compus din apelativul vale ~ "teren în pantă coborâtoare" + determinativul Bădeni - locuitori din aşezarea învecinată, deţinători ai loturilor de pământ în aria geografică a satului.

Tradiţia orală asociază denumirea localităţilor: Bâdeni, Coteneşti şi Stoeneşti cu numele unor căpitani ai legendarului Negru Vodă: Badea, Cotea şi Stoia (sic !).

Crucea lui Mihai Viteazul din Stoenesti

Crucea lui Mihai Viteazul, Stoenesti

Monumentul eroilor Stoenesti

Monumentul eroilor din Stoenești, Argeș

Monumentul eroilor Stoenesti

Cruce din Stoenești, Argeș

Primaria Stoenesti Arges

Primaria Stoenești, Argeș

port popular Stoenesti Arges

Vedere din Mateias, Valea Dambovitei


PATRIMONIUL CULTURAL - ISTORIC AL COMUNEI STOENEȘTI:

TABĂRA LUI MIHAI VITEAZUL -(A)- [1595] situată în punctul "Mălăişte", un platou la circa 1 km est de satul Bădeni.

Biserica «Adormirea Maicii Domnului» Bădeni Pământeni -[A]- (1837-1841) ctitorită de preot Dimitrie Stoiculescu, Stanciu Băcioiu şi enoriaşi «intervenţii: consolidare [1874-1876]; refacerea acoperişului [1937] «pictură murală: Gh. Arsulescu [1885]; refăcută integral de Ion Fleşaru [1931], restaurată [1957].

Biserica «Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil» Coteneşti -[A]- construită, în anul 1781, cu cheltuiala jupanului Ion Cotenescu, vătăful Plaiului Dâmboviţa, împreună cu fiii săi, Nicolae şi Gheorghe. În 1920, a fost adăugat pridvorul. Biserica are plan trilobat, cu abside poligonale în exterior şi semicirculare în interior; pridvor închis. Turlă octogonală "răsucită" deasupra naosului; turlă-clopotniţă peste pronaos.

Decoraţia exterioară formată dintr-un brâu alcătuit din trei toruri paralele; cornişă şi arcade zimţate la turlă. Pictura murală originară acoperită, în 1883, de o pictură în stil neobizantin realizată de Petre Cazan; restaurată în 1955. În tabloul votiv, reprezentare realistă a familiei comanditarilor şi a bisericii.

Morminte ale ctitorilor, în pronaos, în patrimoniul bisericii, se află cărţi ritualice: Evanghelie [1682], Apostol [1683], Mărgăritarul lui Zlataust [1738], Penticostarion [1743], Octoih [1766], Triod [1798] şi icoane pictate pe lemn în sec. XIX de zugravul Gheorghe Arsulescu; clopotul bisericii, datat 1781, este inscripţionat cu numele donatorilor: Ion Vătaf şi fiii săi, Nicolae şi Gheorghe.

Biserica «Adormirea Maicii Domnului»+«Sf. Nicolae» Slobozia (Bădeni- Ungureni) —[A]— ctitorită, în 1831, "cu osârdia şi cheltuiala" bivel treti logofătului Nicolae Ştefânescu, devenit administrator al moşiei deţinute, în localitate, de Mănăstirea "Negru Vodă" din Câmpulung-Muscel, al cărei stareţ era Filaret Beldiman, moldovean de origine. Restaurată în 1872, concomitent cu adăugarea pridvorului, supraînâlţarea pereţilor şi refacerea picturii murale. Deteriorată în urma exploziei unui obuz, în octombrie 1916; profanată de armata germană de ocupaţie "care a introdus cai înlăuntru, arzând întreg mobilierul cum şi crucile de lemn de la mormintele aflate în cimitir". Biserica a fost reparată în 1917 şi consolidată în perioada anilor 1935-1938.

Plan dreptunghiular, cu absidă poligonală decroşată în exterior şi semicirculară în interior; pridvor închis cu arcade trilobate sprijinite pe coloane monolit amplu ornamentate la capitel şi soclu. Pictura în interior şi, parţial, în exterior executată în tempera în 1938; fragmente din fresca originară se conservă în altar. În patrimoniul bisericii, se află cărţi ritualice: Octoih [1714], Mineie [1852] şi icoane pictate pe lemn în sec. XIX.

Biserica «Sf. Nicolae» Piatra Stoineşti [1907-1916] - ctitorită de enoriaşi ai parohiei •intervenţii: adăugarea pridvorului [1938] «pictură murală: Ion Dogărescu [1918]: retuşată.

Biserica «Adormirea Maicii Domnului» + «Înălțarea Domnului» + Duminica Tuturor Sfinţilor» + «Sf. Împărați Constantin şi Elena» + «Sf. Ioan Botezătorul» Stoeneşti construită, de obştea satului, în anul 1893; rectitorită [1929-1939] de preot Gheorghe Cotenescu, Ion Răuţoiu ş. a., conform planului arh. Dimitrie Ionescu-Berechet; antreprenor: fraţii De Nicollo «intervenţii: consolidare [1969] «pictură murală: Octav Angheluţă, Ion Fleşaru, Gheorghe Vânătoru, Vasile Blendea [1940].

Biserica veche Stoeneşti -[A]- ctitorită, în perioada anilor 1809-1819, de căpitanul Ioniţă Ghimiloiu, administrator al moşiei deţinute, în localitate, de Mănăstirea "Negru Vodă" din Câmpulung-Muscel; călugărit sub numele de Ioanichie, dăruieşte moşia Stoeneşti Mănăstirii Argeşului. De plan dreptunghiular, biserica are un pridvor adăugat în 1895, peste care se înalţă clopotniţa de lemn. Din pictura murală originară, se conservă deasupra accesului în biserică, chipul Arhanghelului Mihail. Starea de conservare a construcţiei este deplorabilă; de aceea, se impun măsuri imediate pentru salvarea acestui important monument religios.

Cruci de piatră: Bâdeni: 1726-1727 [7235] -[A]-, 1791 -[A]-, 1844 septembrie -{A]- lângă Biserica Bâdeni-Pâmânteni; «-Stoeneşti: 1593-1601 -[A]- vizavi de primărie; 1621-1622 [7130] -[A]- la troiţa Pietrâreanu; ¼ XIX -[A]- lângă podul Bădenilor.

Monumente eroi: Stoeneşti [1877; 1916]; (1935) - lângă Primăria comunei Stoeneşti. În cursul luptelor pentru apărarea unităţii şi independenţei naţionale a României, au căzut eroic la datorie 282 locuitori ai comunei Stoeneşti, numărul eroilor menţionaţi nominal în monumentalul volum «Argeş. Cartea eroilor» fiind raportat la evenimente de importanţă.

Bisericile din satul Cotenesti Arges

Bisericile din satul Cotenești

Biserica Stoenesti Arges

Biserica din Stoenești, Arges

Biserica Stoenesti Arges

Biserica din Stoenești, Arges

port popular Stoenesti Arges

Vedere a satului Slobozia, Stoenești

Cruce Stoenesti Arges

Crucea lui Mihai Viteazul din Stoenești




Pagina Anterioară