Campulung Muscel's own encyclopedia

Spațiul etnografic și cultural al localității Ștoenești:

Arhitectura:

Arhitectură populară tradiţională caracteristică zonei Muscel. Construcţiile de locuit edificate în secolul al XIX-lea se caracterizează prin existenţa unui plan format din: tindă, celar, odaia de locuit şi odaia bună sau curată. Materialele utilizate în edificarea locuinţelor erau: lemnul, cărămida şi piatra de râu. Casele vechi înălţate pe temelie de piatră aveau pereţii construiţi din bârne de stejar sau de brad dispuse în cununi orizontale suprapuse, încheiate, la capete, "stâneşte" şi fixate, pe lungimea acestora, în cuie de lemn. Peste bârne, se aplica, în interior, uneori, şi în exterior, un strat de lut alb. Şarpanta formată din căpriori şi laţi fixaţi în cuie de lemn era acoperită cu şindrilă de brad.

Organizarea interioarelor tradiţionale presupunea amenajarea vetrei focului şi a cuptorului construit din cărămidă. În odaie, erau montate: culmea (o prăjină lungă montată în pereţi, pe care se păstrau textilele de casă) şi policioara (o scândură de lemn pe care se puneau obiecte mici). Din mobilierul tradiţional, în afara paturilor şi a meselor joase şi rotunde, se aflau: tronul pentru mălai, colţarul pentru blidele de lemn. Pe pereţi, se etalau părietare sau zăvestre şi, deasupra lor, ştergare şi străchini de lut. Pe o talpă lată din lemn de brad, care înlocuia scaunele, se aşterneau ţoale.

Arta tradiţională a ţesutului

Industria casnică textilă (tors, ţesut în război: procoviţe, scoarţe, plocade, fote, bete) antrena majoritatea ţărăncilor, produsele fiind desfăcute în târgurile din Muscel şi Dâmboviţa. Portul popular tradiţional se integrează ariei portului popular muscelean din zona montană.

În domeniul artei populare, s-au remarcat, în fazele finale ale concursurilor naţionale organizate în perioada anilor 1956-2006, creatoarele: Sofia Anculescu, Ana Ghinete, Sofia Ghinete din localitate care au obţinut premii ori menţiuni pentru confecţionarea costumelor populare şi a ţesăturilor de interior.

Arta tradiţională a ţesutului şi cusutului a fost continuată de creatoare de prestigiu din localitate: Sofia Anculescu, Mana Chingaru, Viorica Enaru, Steliana Gagea, Adriana Lâzăroiu, Georgeta Lăzăroiu, Elena Muscalu, Petruţa Pantilie, Georgeta Panţuroiu, Iuliana Toboşaru.

În arta crestăturii şi sculpturii în lemn, se remarcă: Cătălin-Ionuţ Andreiu, Ion Andreiu şi Zizica Mihai. Lucrătura în piele constituie o îndeletnicire artistică pentru meşterii: Romu Guiman, Pavel Lăzăroiu, Nicolae Solomon şi Gheorghe Stoicuţ.

Inspirându-se din folclorul literar muscelean, cunoscutul poet popular Dumitru Enescu, originar din Coteneşti, a publicat, sub egida Centrului creaţiei populare Argeş, interesantele plachete de versuri: «Doruri spuse pe hârtie» şi «Primăvara mea cu dor».

Din amplul repertoriu al folclorului coregrafic zonal, elemente de particularizare locală prezintă dansurile: Ciobănaşul, Mânioasa, Ungureasca.

Strada din satul Stoenesti

Strada din satul Stoenești, Argeș

Casa Stoenesti Arges

Casa Stoenești, Argeș

Primaria Stoenesti Arges

Primaria Stoenești, Argeș

port popular Stoenesti Arges

Port popular din Stoenești




Pagina Anterioară