this is my custom module i can put any HTML here

Spaţiul geografic al localităţii Lereşti - Muscel:

Aşezare geografică

Comuna Lereşti este situată în nordul judeţului Argeş, în pitoreasca zonă a Muscelului.

MUSCELUL, înzestrat de Dumnezeu cu atâtea frumuseţi, cu plaiuri mănoase, este una din zonele cele mai frumoase ale ţării.

Monumente ale naturii ca Piatra Craiului, Păpuşa şi Iezerul, defileul Dâmbovicioarei şi Cheile Dâmboviţei, minunatele locuri de odihnă ca Voina, Brusturet, Dealul Sasului, Valea lui Ivan, îi conferă un statut aparte.

În această parte a ţării, prin cuvântul Câmpulung, a început să fie scrisă istoria.

Tot aici se păstreză locul de veci şi de veşnică pomenire al primilor noştrii voievozi-Basarabii: Basarab 1 Întemeietorul şi Nicolae Alexandru Basarab, fiul său, căruia îi plăcea să-şi zică "Câmpulungeanul". Tot aici, în prima reşedinţă a Ţării Româneşti, este locul de naştere a doi domnitori, Vladislav Vlaicu şi Radu 1 şi a unei ţarine, sora lor Ana, căsătorită cu ţarul Ioan Staţimir al Bulgariei.

Se poate spune că "a trece prin Muscel înseamnă a trece prin istorie".

Din şoseaua naţională Piteşti - Câmpulung - Braşov - D.N. 73, la kilometrul 54 se desprinde spre stânga un drum jedeţean, asfaltat care duce la cabana Voina, cabană aşezată la baza masivului Iezer - Păpuşa. Acest drum judeţean trece prin satele Voineşti (2km) şi Lereşti (5km) care, împreună cu satul de rudari, Pojorâta, situate la nord, formează azi, comuna Lereşti - Muscel. Teritoriul comunei este de 14.219 hectare, din care 88 hectare perimetrul construibil, 71 hectare arabil, 205 hectare păşuni naturale, 472 hectare fâneţe naturale şi 235 hectare livezi. Restul suprafeţei este zonă împădurită.

Populaţia comunei este de 4.950 locuitori

Lereştiul este aşezat pe partea stângă a apei "Râul Târgului" de o parte şi de alta a drumului jedeţean 734, fiind străjuit armonios de două dealuri lungi şi împădurite. La răsărit se află prelungirea culmii muntelui Strâmtu, numită "Plaiul oilor" deoarece pe aici primavara urcau oile la munte, la păşunat şi tot pe aici, toamna, coborau. Acest deal are 970 m în punctul numit "Poiana Fântânii" şi 1074 metri în cel numit "Poiana Fetii".

La apus localitatea este străjuită de culmile "Pojorâta"şi "Coasta râului", prelungirile muntelui "Lalu" (care se lasă înspre sud până pe platoul "Grui", la vest de Câmpulung) având următoarele cote: la sud în punctul numit "Măgura" 889 metri, către central comunei, "în vârf la Iaru" 800 metri, iar în partea de nord, în punctul numit "Ferigi" 887 metri.

Valea în care este aşezată comuna are o altitudine cuprinsă între 660 metri la sud, 730 metri la nord, altitudinea nucleului principal fiind de 665 metri.

Casele curate si albe apar vesele din pâlcurile de pomi si te fac să le bănuieşti de la distanţă frumuseţea, dând localităţii aspectul unui orăşel de munte, clădit cu simţ artistic. Pe fundalul nordic al comunei se proiectează semeţi munţii "Păpaşa", de 2391 metri şi "Iezerul Mare", de 2463 metri. La est se află muntele "Strâmtu", de 1375 metri, iar la vest "Lalu" de 1111 metri, împăduriţi aproape până la vârfuri.

Condiţiile Climatice

Direcţia văii - de la nord către sud - face ca întrega comună să fie expusă la soare în cea mai mare parte a zilei. Dealurile mărginaşe o feresc de vânturi aspre şi-i asigură o climă blândă.

În cele mai grele ierni nu se văd nămeţi, grosimea stratului de zăpadă variind între 0,10 şi 0,40 metri, temperatura minimă fiind cuprinsă între 20 şi 25 grade Celsius.

Valea este suficient de lungă, încat aerul umed, propriu văilor de munte, este lesne măturat de vânturi.

În partea de sud a comunei se face simţit "Vântul de Est", o rasuflare a Crivăţului care ajunge până aici diminuat. Specific zonei este "Vântul de nuc", un vânt chiar călduţ care face parte din categoria vânturilor descendente.

Astfel găsim aici un aer curat, fără umiditate, tocmai bun pentru o staţiune climaterică. Desi nu i s-a recunoscut oficial această calitate, vara vin aici o mulţime de vilegiaturişti (turişti). Apropierea munţilor, precum şi faptul că soarele răsare mai târziu şi apune mai devreme după dealurile mărginaşe, fac ca, vara, în timpul nopţii, să fie simţită o răcoare plăcută.

Media temperaturilor maxime în luna lui cuptor variază între 25 şi 28 grade celsius. Rar se întâlnesc temperaturi de 30, 35 grade Celsius, iar media anuală a precipitaţiilor se încadrează între 1100 şi 1300 mililitri. De aceea porumbul nu se coace suficient, iar fructele se coc cu o întârziere de zece zile faţă de Câmpulung.

Pagina Anterioară

TOP