this is my custom module i can put any HTML here

Dealuri şi depresiuni (Muşcelele)

vedere spre Campulung peisaj din Matau vedere Muntii Iezer Campulung si Muntii Iezer vedere de pe Partia de ski Matau Campulung si Muntii Iezer vedere de la releu de pe Matau

Muscel (muşcele)

Culmi prelungi, obişnuit cu structura monoclină, care se desprind perpendicular de sub munte, formând dealuri înalte. Sunt specifice Subcarpaţilor dintre Dâmboviţa şi Olt (Muşcelele Argeşului) şi zonei Năsăudului (Muşcelele Năsăudului).

Muşcelele Argeşului, numite astfel încă din 1909 de I. Popescu-Voiteşti, se desfăşoară la sud de şirul munţilor Frunţi-Ghiţu-Iezer, între văile Topologului, în vest, şi Dâmboviţei, în est, cu o lăţime de 15-30 km. Sunt formate din dealuri alungite de la nord la sud, puternic fragmentate cu altitudini variind, în general, între 600 şi 900 m, dar ajungând şi chiar depăşind 1200 m (Chiciura 1218m).

Acestea sunt despărţite de un mănunchi de râuri paralele, orientate nord-sud (Topolog, Argeş, Vâlsan, Râul Doamnei, Bratia, Râul Târgului, Argeşel), toate cu văi largi ospitaliere, pline de sate.

După modul de asociere a înălţimilor se pot distinge două trepte : una înaltă, formată din culmile submontane, dominată de vârfuri ca : Tamaş (1104 m), Cioara (1043 m), între Topolog şi Argeş ; Chiciura (1218 m) între Argeş şi Vâlsan ; Toaca (899 m) între Vâlsan şi Râul Doamnei ; Muşcelele Platicai sau Râuşorului (1143 m) între Râul Doamnei şi Bratia ; Ciocanu (886 m) între Bratia şi Bughea ; Ciuha (750 m) între Bughea şi Râul Târgului şi Argesel ; Groapa Oii (751 m) între Argeşel şi Dâmboviţa ; a doua, cu altitudine medie de 600-650 m, face trecerea spre Gruiurile Argeşului, de la sud.

Cunoscute sub numele local de "muşcele" aceste dealuri, despădurite în mare parte şi acoperite cu păşuni, fâneţe şi livezi, se înscriu în peisaj prin caractere cu totul aparte.

Vegetaţia:

Umiditatea climei face ca fagul să predomine începând de la peste 1000 m altitudine până aproape de marginea sudică a judeţului, unde apar stejarii în masive compacte şi întinse. În munţii înalţi însă, păşunea alpină ocupă suprafeţe exceptional de mari şi e urmată, în josul muntelui de foarte frumoşi codri de brazi (mai ales în bazinul superior al Dâmboviţei). Cum regiunea de sub munte, adică regiunea muşcelelor propriu-zise, a fost în vechime populată, pădurea, de multă vreme tăiată, a fost înlocuită cu fâneaţa naturală, careia clima şi solul îi prieşte aici de minune.

Bogăţii naturale:

În afara carierelor de calcar numilitic de la Albeşti de pildă, foarte bun pentru construcţii, judeţul cuprinde, în regiunea muşcelelor propriu-zise, întinse depozite de lignit.

Dealul Măţău:

Măţău este o localitate în judeţul Argeş, Muntenia, România. Este situată pe unul din cele mai înalte dealuri din ţară (1017 m) în comuna Mioarele, la 8 Km sud-est de oraşul Câmpulung Muscel.

Dealul Măţău - 1017m - închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului şi Argeşel şi spre nord depresiunea Jugur – Poenari, constituind totodată una din frumuseţile naturale ale localităţii.

Altitudinea maximă întâlnită în Podişul Getic este de 1.018 m (Măgura Măţău), deşi spre contactul cu muntele se întâlnesc şi înălţimi mai mari (1.150 m). Dealul Măgura Măţău este al doilea deal din Subcarpaţii Getici ca înălţime după Dealul Chiciora (1218 m).

Structura geologică este variată, dealul Chiciora fiind format din conglomerate stabile, pe când partea de răsărit, către Argeşel, este afectată de alunecari de teren din cauza solului argilos. La marginea de nord a satului Suslaneşti se găsesc marlauzurile (lespezişuri), formate din sisturi oligocene, bogate în fosile de peşti, frunze, pene de păsări etc.

Fineţea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii.

Pârtia de schi Chilii

Cu lungimea de aproximativ un kilometru, este destinată începătorilor, dar şi entuziaştilor schiului, devenind în scurt timp principala modalitate de petrecere a timpului liber în anotimpul alb, atât pentru localnici, cât şi pentru turiştii veniţi special pentru a schia într-un decor pitoresc.

Situată în comuna Mioarele (la 5 km de Câmpulung), pe dealul Măţău, la o altitudine de 1.017 metri, pârtia oferă o frumoasă panoramă asupra oraşului Câmpulung Muscel şi a Munţilor Iezer-Păpuşa.

Pârtia "Chilii" beneficiază de teleschi şi de un centru de închiriere a echipamentului destinat schiului. Tarifele sunt modeste în comparaţie cu staţiunile consacrate. Astfel, o urcare cu teleschiul costă 5 lei, trei urcări costă 10 lei, zece urcări – 30 de lei, iar un abonament pentru toată ziua costă 50 de lei.

Depresiunea Câmpulung:

Depresiunea Câmpulung este situată în partea de est a Subcarpaţilor Getici, la poalele Munţilor Iezer, pe Râul Târgului. Mărginită la sud de Măgura Măţău, are un aspect tipic de depresiune submontană şi o formă relativ alungită (asemanătoare unui "câmp lung"), aici a apărut şi s-a dezvoltat oraşul Câmpulung, prima capitală a Ţării Româneşti.

Situată în apropierea muntelui, făcând parte dintr-un şir de depresiuni "submontane" puse în evidenţă în cea mai mare parte de eroziune.

Depresiunea Câmpulung, de origine tectonică, s-a format acum 60 de milioane de ani, în perioada cretacicului superior a erei mezozoice, prin prăbuşirea unei zone de cristalin, afundate astăzi la câteva mii de metri, de-a lungul unor planuri de falie.

Relieful este format din văile râurilor care brăzdează depresiunea şi coline, sub forma unor dealuri prelungi, de natură structurală, care coboară concordant, cu stratificaţia slab ondulată sau uşor înclinată. Aceste dealuri sunt cunscute în literatura geografică sub numele de "muşcele". În comuna Valea Mare - Pravăţ apare cea mai mare înălţime din nordul depresiunii Câmpulung: 1243 m (Vârful Mateiaş).

Teritoriul oraşului se întinde de la ramă montană pe tot parcursul depresiunii subcarpatice şi a sectorului de defileu din sud şi ajunge până în depresiunea intracolinară. Are o suprafaţă totală de 35kmp.

Reţeaua hidrografică permanentă şi-a adâncit cu uşurinţă văile (Râul Târgului, Argeşel) în depozitele mio-pliocene, creând o serie de terase.

În funcţie de circulaţia generală a atmosferei, ca şi factori locali, elementele climatice capătă caracteristici proprii. De un mare folos în stabilirea reperelor climatice au fost staţiile meteorologice Câmpulung (680 m alt. – situată pe intrafluviul dintre Râul Târgului şi Bughea) şi Bilceşti (850 m alt. – situată în est de intrafluviul dinspre Argeşel).

Poziţia sa în zona de interferenţă carpato-subcarpatică a permis dezvoltarea timpuriu a unei vieţi economice intense, locuitorii acestor plaiuri ştiind să folosească cu pricepere şi chibzuinţa atât resursele oferite de munte (păşuni şi păduri, piatra de construcţie, ape repezi), cât şi solurile roditoare din regiunea subcarpartică şi, respective, bogăţiile subsolului de aici (lignitul, gipsul, argila, calcarul numulitic, izvoare minerale).

Pagina Anterioară