this is my custom module i can put any HTML here

Râul Doamnei

Barajul Baciu (coronament) Barajul Baciu Barajul Baciu Barajul Baciu (amonte) Stavilar in comuna Nucsoara in comuna Corbi in amonte harta

Bazinul hidrografic al Râului Doamnei face parte din reţeaua hidrografică a versantului sudic al munţilor Făgăraş, având originea în lacurile glaciare. Râul Doamnei este afluent de ordinul I al râului Argeş şi se formează din unirea pâraielor Zârnea şi Valea Rea, în punctul denumit Gura Văilor.

După 3 km se află barajul Baciu, unde apele îşi schimbă calea prin galeria subterană de sub munţi, aproape 20 km, până la Valea cu Peşti. Aici se adună cu apele Argeşului în lacul de acumulare Vidraru. Râul Doamnei are o suprafaţă de recepţie de 1822 km2, lungimea totală a cursului râului este de 109,1 km.

Afluenţi de stânga: Zârna, Văsălatu, Izvorul Surlei, Murgu, Jangu, Izvorul Mioarelor, Izvorul Groşilor, Slatina, Păcurarul, Râul Târgului, Făgetu, Valea Mare.

Afluenţi de dreapta: Valea Rea, Drăghina Mare, Cernatu, Valea lui Roman, Miceşti, Budeasa.

Îşi are izvorul în Muntii Iezer-Păpuşa, care este străbătut si definit foarte clar către vest prin Văsălatu care se varsă în Râul Doamnei şi către nord şi est de Râul Dâmboviţa.

Al treilea râu principal al masivului, Râul Târgului, apare întrucâtva ca o vale interioară, ce îşi localizează obârşia foarte adânc în centrul ansamblului muntos, adunând toate apele versantului sudic fie încă în regiunea de munte (Râuşorul Portăresei), fie, departe spre sud, în bazinul său extra-montan (Bratia şi Argeşelul). Acesta curge prin municipiul Câmpulung Muscel şi se varsă în râul Râul Doamnei în apropiere de Colibaşi.

Văsălatu izvorăşte de sub Curmătura Oticului, coborând aproape 1000 m diferenţă de nivel până în Râul Doamnei cu care confluează în dreptul lacului de acumulare Baciu. Pe lungimea însumată a cursului lor, cele două râuri strâng toate apele ce vin de pe flancul nord-vestic şi vestic al lanţului de vârfuri de la Roşu şi până la Şeţu.

Din întreg acest şir de ape afluente, nici un fir mai bine individualizat nu s-a putut adânci de-a lungul a peste 10 km distanţă. Făgaşele lor se înşiruie, toate, aproape egale şi la fel de slab imprimate în relief, ceea ce conferă întregului versant o anumită omogenitate, prea puţin întreruptă de multitudinea de torenţi şi pinteni laterali despletiţi pe tot întinsul coastei. Adâncit cu peste 1200 m sub crestele Groapelor şi Păpăului, Râul Doamnei străbate continuu — până la ieşirea din munte — un deosebit de frumos sector în defileu împădurit.

Singurele urme glaciare din bazinul Văsălatului se grupează la obârşia a doua dintre firele sale superioare: Izvoru Groapelor şi al Hotarului. Prin orientarea lor defavorabilă (parţial către vest), prin panta generală mare şi, deci, prin lipsa de spaţiu în plan, aceste căldări sunt destul de slab dezvoltate în lung şi în mare parte degradate de acţiunea eroziunii postglaciare.

Râul Doamnei curge printr-o regiune de dealuri, formând benzi înguste de campie fertila de pe ambele maluri ale sale. Ecosistemul râului a fost afectat de construirea rezervorului care în mod frecvent usucă râul în timpul verii, din cauza lucrărilor din amonte, care au redirecţionat o parte din alimentarea cu apă spre un rezervor care deserveşte centrala hidroelectrică de pe Argeş.

Înainte de construirea acesteia, Romanichthys valsanicola, o specie endemică de peşte, era folosită pentru popularea acestui râu. În prezent această specie, este pe cale de dispariţie, se găseşte doar o porţiune de 1 km de-a lungul râului Vâlsan.

Barajul Baciu

Aducţiunea secundară estică, în lungime totală de 19.204 m adună afluenţi din bazinele Doamnei şi Vâlsan. Priza acestei aducţiuni se afla în acumularea Baciu de pe râul Doamnei la o altitudine de 865 m. Barajul este de tip arcuit din beton şi acumulează în spatele său, de pe o suprafaţă a bazinului de recepţie de 210 km², un debit mediu de 5,75 m²/s, respectiv 29% din întregul debit mediu acumulat pe Argeş. Suprafaţa lacului de acumulare este de 630 ha. La această acumulare se mai adaugă apele pârâului Baciu, captat şi transversat printr-o aducţiune de 205 m.

Apele acestei acumulari dirijate prin aducţiunea secundară se completează pe traseul până la lacul Vidraru cu afluenţii captaţi Draghina, Brad, Cernat, Dobroneag şi Vâlsan, ultimii doi fiind exploataţi şi în CHE Vâlsan. Cu excepţia râului Vâlsan, captarea acestor afluenţi se realizează cu baraje pe firul apei de tip tirolez. Toate aceste debite captate însumează un debit mediu de 9,30 m²/s, respectiv 47,3% din întregul debit acumulat în amenajarea Vidraru.

Legenda

Numele râului se bazează pe o legendă locală. În 1462, soţia domnitorului Vlad Ţepeş se refugiase în Cetatea Poienari care era asediată de o armată otomană condusă de fratele vitreg al domnitorului, Radu cel Frumos. Un fost slujitor al domnitorului muntean, care fusese făcut prizonier de turci, văzând umbra domniţei la o fereastră a trimis o săgeată înspre fereastră cu un mesaj, avertizând-o că a doua zi armata turcă urma să atace cetatea. Nevasta lui Vlad Ţepeş s-ar fi aruncat din turnul cetăţii în râu, pentru a evita luarea în captivitate. În realitate, cetatea Poenari nu este situată pe malul Râului Doamnei, ci pe cel al Argeşului.

O versiune a acestor evenimente este descrisă în filmul Bram Stoker's Dracula din 1992, unde însă domniţa se aruncă în râul Argeş.

Pagina Anterioară