Edificii religioase din municipiul Câmpulung:
Biserica Sf. Iacob şi ansamblul Bărăţia
Edificată în secolul XIII, găzduieşte lespedea funerară a comitelui Laurentis de Longo Campo (primul comite săsesc al oraşului Câmpulung).
Biserica Sf. Gheorghe - Olari
Este situată în sud-vestul municipiului, într-un punct ce oferă privelişti încântătoare spre depresiunea subcarpatică, dealul Măţău, muntele Mateiaş, etc. Neavând nici o pisanie, nu se cunoaşte anul zidirii, dar se consideră ca fiind anterioară secolului al XVII-lea.
Biserica Sf. Ilie
Situată în partea central-vestică a oraşului, este una dintre cele mai vechi biserici ale Câmpulunglui. Cercetările făcute de Flaminiu Mârţu au scos la iveală date care atestă existenţa unei biserici de lemn datând de la sfârşitul secolului al XV-lea (1480). Pe locul acestuia, la 1626, s-a construit actuala biserica.
Biserica Sf. Marina
Situată sub dealul Grui, biserica Sfânta Muceniţă Marina, după Mănăstirea Negru Voda, pare să fie cea mai veche din acest oraş. Cert este că data primei zidiri nu se cunoaşte. C.D. Aricescu consideră că a fost zidită între 1100 şi 1200 (însa fără dovezi), iar preotul Ioan Răuţescu o datează din secolul al XIX-lea.
Biserica Sf. Nicolae - Domnească
Este situată în centrul oraşului, este cititorie domnească, de unde ii vine şi numele. Edificată de către doamna Chiajna şi domnitorul Petru Schiopul în 1567.
Biserica Sf. Nicolae - Nicuţ
Aflată în partea vestică a oraşului, înainte de 1854 se chema biserica Sfântul Nicolae de sus, numele actual trăgându-i-se de la Constantin Popescu-Nicuţ, care a restaurat-o în acel an. Biserica a fost fondată în 1708 de către logofătul Mareş (fiind construită din piatră şi cărămidă).
Biserica Sf. Nicolae - Popa Savu
Aflată în centrul municipiului, vizavi de clădirea veche a primariei (actuala Casă de Cultură "Tudor Muşatescu"), este zidită în stil semigotic. Nu se cunoaşte ctitorul initial şi nici când a fost edificată. O piatră de mormânt din 1673, dovedeşte că exista în secolul al XVII-lea.
Biserica Sf. Spiridon - Şubeşti
Biserica Şubeşti este închinată Sfântului Spiridon şi construită în 1779. Însa aceasta nu este prima biserică din această locaţie. Cea originală fusese zidită între 1551 şi 1552 şi apoi reconstruită de la temelie în 1779. Biserica poartă numele breslei care a ridicat-o.
Biserica Chilii
Situată pe un mic platou, sub vârful Măţău, este cea mai "de sus" biserică a oraşului, aflată la circa 900 m altitudine. De aici se deschide o cuprinzătoare perspectivă spre depresiunea subcarpatică şi munţii care o domină net înspre nord.
Biserica (Miresei) Flămânda
Biserica "Flămânda" este aşezată în partea de răsărit a oraşului Câmpulung, pe Dealul Flămânda, de la care şi-a luat şi denumirea. Numele de Flămânda este legat de legenda care aminteşte de timpurile lui Negru-Vodă, întemeietor de ţară, care urcând pe acest deal a întarziat şi a flămânzit.
Biserica Fundeni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, în partea de sud a oraşului Câmpulung Muscel, astăzi muzeu, construită în sec XVI. Biserica are drept hramuri secundare şi sfinţi ocrotitori pe Sfantul Nicolae şi pe Sfinţii Împaraţi Constantin şi Elena. Acestea din urmă au fost date bisericii de ctitorii ce au reparat biserica cea veche.
Biserica Schei
Este situată în cartierul al cărui nume il poartă, într-un punct cu frumoase perspective asupra oraşului. Dacă C.D. Aricescu susţine (fără dovezi) că pirma zidire ar data din 1200-1300, preotul Ioan Răuţescu consideră că a fost ridicată în secolul al XVI-lea, de cand datează o piatră de morâmant cu inscripţie slavonă pe care se poate descifra numele Magdalena şi data de 6 mai leat 7056 (1548).
Biserica Valea Româneştilor
Este asezată în centrul satului (aparţinând de Câmpulung), în mijlocul unor întinse livezi, la 645 m altitudine. Pisania de deasupra uşii de intrare în biserica (săpată în piatră) ne arată că a fost construită în 1889 de enoriaşi.
Biserica Vişoi
Situată în nord-vestul municipiului, a fost zidită în 1774 de emigranţii din Ardeal. Hramuri: "Sfântu Gheorge şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel".