Campulung Muscel's own encyclopedia

Biserica Sfântul Nicolae - Domnească

Domneasca Domneasca Domneasca Domneasca Domneasca Domneasca

Hramul: "Sfinţii Mihail şi Gavril". Monument istoric.

Este situată în centrul oraşului, pe o terasă inferioară din dreapta Râului Târgului şi este cititorie domnească, de unde îi vine şi numele. A fost zidită în 1567 de doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanu (1545-1552, 1553-1554), şi de fiul său Petru cel Tânăr (1559-1568). Pisania veche pusă de aceiaşi cititori nu se mai păstrează. În forma ei iniţială, a durat în anii de domnie ai lui Nicolae Mavrocordat (circa 1720). Din cauza degradării avansate, s-a dărâmat până la temelie în zilele acestui domn şi s-a făcut din nou, mai încăpătoare, terminându-se de zidit în 1721.

S-a pus şi o nouă pisanie în care se arată aportul domnitorului şi al ispravnicului câmpulungean, jupan Vornicul, iar în urma unor noi deteriorări, biserica a fost din nou dărâmată şi între anii 1870 şi 1889 s-a înălţat actuala construcţie. Interiorul este pictat în maniera artei renascentiste, foarte expresiv, în scene deosebit de sugestive, cum este de pildă scena „Pogorârii Mântuitorului de pe cruce”. Biserica mai era numită în vechime şi „Biserica grecilor”, pentru faptul că negustori de etnie greacă, ce veneau să facă negoţ în Câmpulung, o preferau fiind biserică de mir frumoasă, domnească, foarte aproape de târgul oraşului.

În vremea lui Antonie Vodă din Popeşti, la sfârşitul secolului al XVII-lea, biserica Domnească era şi un important centru de cultură, depozitară de cărţi bisericeşti foarte valoroase, iar preoţii de aici ţineau şi şcoala publică (Şcoala Domnească), fapt pentru care erau scutiţi de o seamă de taxe.

Din punct de vedere arhitectonic, construcţia actuală, începută în 1870 şi terminată în 1889 are dimensiuni impunătoare, volume masive, cu trei turle octogonale. Pe faţadă a fost fixată pisania din 1721.

În catagrafia de la 1810, apare preotul Teodosie sin popa Teodosie, iar cea de la 1840 consemnează preotul Ion Duhovnicul. Apoi urmează preoţii: Ioan Săraru şi Nicolae Săraru, iar în catagrafia din 1850 este numit preotul Nicolae Ionescu, care în 1856 face unele reparaţii în interior. În 1904 a fost pericol sa fie dărâmată (cum se întamplase cu puţin înainte cu patru bisericii din Câmpulung), printr-o minune nefăcându-se acest lucru, apoi fiind salvată de renovarea care începuse în 1930; din 1995 revine biserică de mir, aici slujind preotul Cristinel Toader (care reuşeşte să ii aducă substanţiale îmbunătăţiri) şi apoi preotul Radu Căciulă.

Pagina Anterioară