Campulung Muscel's own encyclopedia

Biserica Sfântul Nicolae - Popa-Savu

(exterior) (exterior) (exterior) (exterior) (exterior) (exterior)

Hramuri: "Sfântul Nicolae" şi "Buna Vestire". Monument istoric.

Aflată în centrul municipiului, vizavi de clădirea veche a primăriei (actuala Casă de Cultură "Tudor Muşatescu"), pe o terasă inferioară a Râului Târgului, este zidită în stil semigotic (un compromis între stilul bizantin şi cel gotic), cu aspect monumental, fiind prima dupa Biserica Domnească (măsoară 27 m lungime, 7,3 m lăţime în pronaos şi 10,7 m în naos). Nu se cunoaşte ctitorul iniţial şi nici când a fost edificată. O piatră de mormânt din 1673, dovedeşte că exista în secolul al XVII-lea. Când s-a făcut catagrafia din 1840, preotul Ion Spiroiu arată că s-a reînnoit în 1747, iar pe un Minei al lunii octombrie (tipărit în Ramnic în 1776) apare o însemnare din secolul al XVIII-lea ("jupanului Manole sin popa Constantin cel Bătrân, feciorul popii Savu protopop de la hramurile Bunei Vestiri şi al ierarhului Nicolae").

Deci numele de Popa Savu vine de la un preot care a păstorit aici la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. El este pomenit şi într-o scrisoare către braşoveni a lui Constantin Brâncoveanu, la 1708, în care se arată că a fost prădat de niste scheieni. În 1860-1868, biserica a fost refacută din temelie. Ctitori sunt trecuti în pisania din dreapta intrarii, printre ei aflându-se: părintele arhimandrit Dionisie Aninoşeanu, N. Gheoghiu, C.I. Măţăoanu, etc. Lucrarile au fost conduse de Marin Iosif.

Având formă de cruce greacă, biserica este considerată cea mai frumoasă din oraş. La intrare sunt fixate două pisanii din piatră, cu litere în relief.

Altarul semicircular, cu boltă sferică, are o fereastră mare pe axa bisericii şi una mică la proscomidie, iar spre sud, o uşa. La exterior, altarul are formă poligonală. Este despărţit de naos printr-o tâmplă de lemn, artistic scluptat, cu o ornamentaţie bogată, reliefată, în care motivele vegetale sunt dominante. Se remarcă, de asemenea, o serie de colonete aranjate, decorate cu frunze de stejar. Are trei registre cu icoane, cel de sus sub formă semicirculară în partea sa mediană, pe care este asezată crucea. Este una dintre cele mai frumoase catapetasme din Muscel.

Naosul este mai larg decât restul edificiului, datorită absidelor laterale, dreptunghiulare, fiecare primind lumina prin trei ferestre. Turla deschisă este de formă cilindrică în interior şi octagonala la exterior; este prevazută cu opt ferestre. Are înălţime mai mică decat turla din faţa. Între naos şi pronaos se află o arcadă semicirculara înaltă, sprijinită pe stalpi prevazuţi cu capiteluri.

Pronaosul, mai îngust, cu boltă înaltă, sferică, are câte două ferestre pe laturile exterioare. Cafasul este sprijinit pe doua coloane fixate pe socluri şi prevăzute cu capiteluri. Bolta de deasupra cafasului este sferică.

Pridvorul, mult mai îngust decat restul edificiului, are formă dreptunghiulară, cu tavanul drept, având câte o fereastră pe laturile sudică şi nordică, tot de formă gotică. A fost adăugat în 1930-1932, respectându-se spiritul arhitectonic al lăcaşului.

Remarcabile pentru toate ferestrele acestei biserici sunt vitraliile cu chipuri de sfinţi şi cu numele donatorilor.

Deasupra pronaosului, o turla închisa (cea mare), de formă pătrată, serveşte şi de clopolniţă; de o parte şi de alta sunt două turnuleţe de formă pătrată. Toate aceste turnuri din faţă au două planuri – unu mai larg la baza, iar cel superior, mai îngust; ele au pe fiecare latură, ferestre sub forme de ocniţe.

În ansamblui ei, arhitectura exterioară este remarcabilă prin detaliile care se impun de la prima vedere. Astfel, se disting 47 de coloane şi colonete aranjate, care încept de la temelie şi se sfârşesc sub cornise cu capiteluri; ele delimitează o succesiune de panouri. Apoi apar mai multe ocniţe, forme stelare, precum şi două globuri situate în colţurile vestice pe care sunt înscrise meridianele.

Pictura a fost executată de Mişu Pop din Braşov în 1864 şi are o valoare artistică deosebită (în ulei, iar sfinţii sunt pictaţi în marime naturală). La exterior este pictat frontisipiciul, iar la bazele celor două turle mici se afla icoanele hramurilor (Sfântul Nicolae şi Buna Vestire). Pictura este realizată în stilul neobizantin (realist), în interior a fost spalată de curand.

În catagrafia de la 1810, sunt amintiţi: popa Teodosie sin popa Constantin şi popa Dumitrache sin popa Ion Neguleţ, iar în cea de la 1840, preoţii Iorga şi Ion Mărculescu. În catagrafia de la 1854, mai apare popa Gheorghe. În 1874, a fost hitotonit preotul N. Şain, iar în 1918 a urmat preotul Victor Niculescu, în acelaşi timp fiind şi profesor de religie la liceul „Dinicu Golescu”, iar după 1940 au urmat preoţii: Alexandru Smeureanu, Gh. Stroian, fost protopop, Theodor Mirescu, Gh. Becuţ şi, din 1987 până în prezent, fiul sau, Mihail Becuţ (care în 2002 se ocupa de deschiderea lucrărilor de restaurare a locaşului).

În curtea bisericii se află un mare număr de cruci de piatră, pe care sunt înscrise numele altor preoţi, cum ar fi Ion Săraru (1850), ceea ce dovedeşte cert că aici a fost cândva un cimitir; cea mai veche cruce este de la 1593-1601.

Pagina Anterioară