Campulung Muscel's own encyclopedia

Biserica Schei

Schei Schei

Hramul: "Intrarea Maicii Domnului în biserică". Monument istoric.

Este situată în cartierul al cărui nume il poartă, pe un fragment de terasă medie din partea dreaptă a Râului Târgului, într-un punct cu frumoase perspective asupra oraşului. Dacă C.D. Aricescu susţine (fără dovezi) că pirma zidire ar data din 1200-1300, preotul Ioan Răuţescu consideră că a fost ridicată în secolul al XVI-lea, de când datează o piatră de morâmant cu inscripţie slavonă pe care se poate descifra numele Magdalena şi data de 6 mai leat 7056 (1548). Biserica a suferit numeroase schimbări, aşa încât astăzi pare aproape nouă. Cea mai importantă, realizată de Bucur Pop în 1838-1840, a reprezentat pur si simplu o reconstruire, prin care edificiul devine mai mare şi mai solid. Acum i se adaugă absidele din naos, cupola pantocratorului şi pronaosul. La scurt timp, turci au băgat caii în biserică, iar la plecare i-au dat foc (obiectele sfinte şi clopotul fusese ascunse de enoriaşi, fiind salvate). La ferestrele clopotniţei se păstrează şi astăzi grinzile de lemn, arse în incendiul provocat de turci. În 1854, biserica a fost mărită prin adăugarea pridvorului, cu cheltuiala lui Ilie Apostescu, după cum reiese după o inscripţie de pe zidul bisericii. În 1887-1893, ajungând în ruină, s-a reparat din nou şi i s-a făcut şi cea de-a doua turlă, pe langă cea care servea drept clopotniţă. Cele mai însemnate îmbunătăţiri i s-au adus însa în 1939 şi 1940, când s-au refăcut interiorul şi exteriorul, după cum ne informează o alta pisanie şi i s-a adăugat pridvorul (după planurile arh. Dumitru Ionescu-Berechet). Biserica are mai multe pisanii, din care reies anii restaurărilor: 1894, 1926, 1940, 1947.

În forma de cruce biserica are două turle. Altarul, semicircular cu semicupolă, are o fereastră mare pe axa bisericii, una mică la proscomodie şi o uşă spre sud. Catapeteasma de zid prezintă trei registre cu icoane, iar ancadramentele celor trei uşi sunt dreptunghiulare.

Naosul, largit mult datorita celor două abside laterale, arcuite în interior şi pentagonale la exterior, are câte două ferestre pe fiecare absidă (cu deschidere largă la interior). Turla, de forma circulară la interior şi octagonală la exterior, este luminată de opt ferestre înalte şi foarte înguste; ea se sprijină pe patru arce semicirculare străpunse la partea inferioară de grinzi de lemn. Între naos şi pronaos se află un portal delimitat la capete de două arcade late şi joase; la sud există o fereastră, iar la nord, uşa care dă spre scara de acces la turnul clopotniţă (care este de forma pătrată, cu patru ferestre si cu un rând de cărămizi în "dinţi de fierăstrău").

Pronaosul, dreptunghiular are câte o fereastră pe laturile exterioare, iar bolta sferică se sprijină pe patru arce, dintre care cele dinspre naos şi pridvor sunt foarte largi. Deasupra uşii de la intrare în pronaos se află o pisanie, iar pe peretele nordic, trei pisanii, dintre care una aminteşte că, în 1887, biserica, devenind ruina, s-a reparat şi zugrăvit, terminându-se în 1893. O alta pisanie se află afară, deasupra uşilor de la intrare în pridvor.

La exterior, edificiul are sub streaşină un rând de cărămizi aşezate în formă de "dinţi de fierăstrău", iar pe la jumătate, un brâu cu ornamente florale, întrerupt în dreptul absidelor laterale; de asemenea, ferestrele au la exterior ancadramentele de decoraţii florale, iar pe peretele sudic sunt încastrate şapte cruci vechi (cu litere chirilice), din care una pe absidă, desigur, ele provin de la mormintele din jur (din secolele XVII-XIX).

Pictura din 1854 a fost facută cu cheltuiala Mariei Patraulea, după cum arată o inscripţie. A fost facută în 1893, prin osteneala preotului Ion Iliescu, şi restaurată în 1939-1940, cu ajutorul fostului ministru Mitiţa Constantinescu, de către Ion Fleşaru, Panteliomon Fleşaru şi Ştefan Chioreanu. Pe catepeteasmă se mai păstrează pictura realizată de Petre Cazan la şfarşitul secolului al XIX-lea. Pictura a mai fost refacută şi spălată în 1968, prin osteneala preotului Ilie Dragomirescu.

Biserica păstrează un clopot cu urmatoarea inscripţie în limba latina: "SANTA MARIA ora te 1530"; celalalt clopot datează din 1919. În curtea bisericii se află o cruce mare şi frumoasă din piatră de Albeşti, inscripţionată 7173 (=1665). În fostul cimitir, sud-estul bisericii se păstrează o cruce de mormânt a preotului Gh. Popa Cârje (n. 1790, preoţit în 1821, m. 1867) şi a soţiei sale, Bucura.

În catagrafia din 1810, la această biserică sunt consemnaţi patru preoţi: popa Gheorghe sin popa Dumitru, popa Manta sin popa Manta, popa Stoica sin popa Radu şi popa Apostu sin Diacon Gheorghe. În catagrafia din 1840, biserica nu figurează, la această dată aflându-se în reparaţii. Dintre preoţii care au urmat amintim pe: Constantin Constantinescu, Ion Iliescu, Ioan Ioaneneu, Ion Cristescu, Nicolae Bănăţeanu (1914-1934), fost profesor la Şcoala Normală "Carol I", Ilie Dragomirescu (fost protopop de Muscel) – care a cunoscut temniţele comuniste. În prezent slujesc preoţii Cornel Popescu şi Ion Iosif Popa.

Pagina Anterioară