Campulung Muscel's own encyclopedia

Cadrul natural al localităţii Mioarele:

Relieful

Datorită altitudinii la care se găsesc satele comunei Mioarele, relieful lor este, în general, foarte diversificat. Dealurile Măţău şi Chiciora închid spre sud depresiunea subcarpatică dintre Râul Târgului şi Argeşel, şi sunt formate din conglomerate miocene. Marginea de miazănoapte şi răsărit are aspect abrupt şi se continuă în direcţia satului Boteni cu coasta Aninişului, formată tot din aceleaşi conglomerate, cu vârful Copaciului (Măgura Coceneştilor) şi cu Piatra Botenilor, dincolo de hotarul satului.

Totul alcătuieşte un relief de "ouestă" (coastă). "În partea dinspre sud, muscelul Măţăului se mărgineşte cu depresiunea Jugur-Poienari, către care se înclină partea de miazăzi a acestui deal." Partea de răsărit, către Argeşel, aproape pe toată întinderea sa, este afectată de alunecările de teren cauzate de solul argilos. De jur împrejur, dealul Măţăului, de altfel uşor de urcat din toate părţile, este atacat pe margine de torenţi care curg în văi adânci şi strâmte, împărţindu-l în piscuri purtând numele văilor adiacente (Valea Bradului, Valea Băjenarului, Valea Blidarului, Valea Suharului etc).

Peştera este, de asemenea, supusă alunecărilor datorită tot stratului de argilă, îmbibat cu apă. Dealul Chiciora are la bază o "salbă" de izvoare (la Şipoate, în Lazi etc.) de la care încep majoritatea văilor. O parte din aceste izvoare au fost captate şi canalizate, apa lor are o temperatură, constantă în tot timpul anului şi deşi debitul scade puţin în vreme de secetă, nu seacă niciodată. Izvorul de sub coasta Aninişului, care a fost captat şi dirijat către Coceneşti, este tot atât de important, pentru acest sat, ca şi lumina electrică.

"Muscelul Măţăului şi culmea Bogăteşti (Bilceşti) cu o altitudine de 700—800 m [...] despart depresiunea propriu-zisă a Câmpulungului de un compartiment al ei dezvoltat în valea largă, cu relief de peneplenă, a Argeşelului. Pe această vale cu "aspect senil" se întinde pe direcţia sud-nord o culme largă, Groapa Oilor, netezită în gropi foarte variate şi cu rezistenţă la eroziune şi ca vârstă gresii şi marne, marne şi, şisturi oligocene, conglomerate de Bucegi, calcare jurasice, totul modelat în largi ondulări la nivelul de 800—900 m."

La marginea de nord a satului Suslăneşti se găsesc "marlauzurile" (lespezişuri) golaşe, formate din şisturi oligocene, bogate în fosile de peşti, frunze, solzi, pene de păsări etc. Fineţea rocilor este aşa de mare, încât ele redau cele mai mici amănunte ale acestor fosile. Această formă de relief, unică în aceste părţi, a fost declarată monument al naturii.

Relieful satului Coceneşti se rezumă la Culmea Măgurii dominată de vârful Copaci ului, înalt de 813 m, care traversează aşezarea pe la mijloc. Satul nu este străbătut de nici o vale iar izvoarele de apă se găsesc în afara lui.

Relieful satelor Foleşti şi Alunişul nu prezintă nimic deosebit faţă de cel al satului Suslăneşti. Cât despre satul Chilii, aşezat pe o prelungire a dealului Măţău dinspre oraşul Câmpulung, către care se termină printr-o pantă repede, el este străbătut de o vale adâncă, ce îşi are începutul la Cojeni.




Sursa: Mihăilescu V. Dealurile şi Câmpiile României, 1966, p. 187.

Pagina Anterioară