Campulung Muscel's own encyclopedia

Cadrul natural al localităţii Mioarele:

Flora şi fauna

În vremurile de restrişte de odinioară, în timpul năvălirilor, măţăuanii se refugiau pe dealul Măţăului, în pădurea de fag din care astăzi au mai rămas doar câteva exemplare în vârstă de 100—200 ani, declarate monumente ale naturii. În locul pădurii de demult, în prezent pe o parte, se întinde vatra satului, iar pe pantele dinspre Jugur, Poenari şi Groşani se află, în majoritate, pădure de mesteacăn (betula verucosa), îndeosebi, pe partea de izlaz.

Pe coastele văilor întâlnim fagul, carpenul, ulmul, arinul, jugastrul, curpenul, viţa sălbatică şi cătina, amestecate cu tufe de alun şi mărăcini. Plopul poate fi întâlnit cu precădere pe marginile văilor. Plantaţiile de salcâmi au luat o mare extindere de câţiva ani încoace pe coastele văilor pentru stăvilirea eroziunii şi alunecărilor de teren, iar pentru protecţia naturii s-au plantat masiv conifere pe vârful Chiciorii, care, în câţiva ani se vor extinde.

În Peştera, pe porţiunea de teren supusă mai înainte alunecărilor, se află acum o frumoasă pădure de brad şi salcâm, iar pe vârful Andnişului, au început de asemenea plantările de salcâm.

Măgura Coceneştilor este acoperită cu tufişuri de mestecăniş, ulm, carpen şi făgeţ, dar nu lipsesc nici tufele de aluniş şi mărăciniş. Pe dealul Chiliaşilor predomină fagul, carpenul, mesteacănul cu nelipsitele tufărişuri de alun şi mărăcini.

Satul Suslăneşti nu are pădure, ci doar puţin mestecăniş şi mărăcini pe "marlauz". În pădurile comunei, stejarul este puţin frecvent. Salcia predomină, în locurile mlăştinoase sau sădite pentru stăvilirea alunecărilor de teren.

Pe lângă gospodării şi în grădinile din vetrele satelor, precum şi în afara lor, predomină pomii fructiferi. Prunul de diferite soiuri ocupăi primul loc. Mărul vine pe locul al doilea, iar părul pe locul al treilea.

În jurul gospodăriilor se cultivă: cartoful, varza, sfecla, pătrunjelul, mărarul, fasolea, leuşteanul, morcovul etc, iar printre livezile de fân care ocupă o suprafaţă însemnată se seamănă porumbul, fasolea, dovleacul, precum şi trifoiul, lucerna şi ovăzul.

Ca plante medicinale amintim: pătlagina, coada şorişelului, păpădia, coada calului, muşeţelul, troscotul, spânzul, cucuta, omagul, izma etc. Dintre plantele specifice primăverii şi toamnei amintim: toporaşul ciuboţica cucului, brânduşa care dau peisajului un colorit minunat. Din flora comunei fac parte şi criptogamele comestibile: mânătărcile de plop, de mesteacan, buretele laptos, ciuperca de balegar, flocoselul, vineciorul, ghebele, etc.

Aşezarea geografică şi structura terenului determină felul de ocupaţie al omului. În comună se practică atât agricultura cât şi creşterea vitelor. Ca animale domestice întâlnim cornutele mari (boi şi vaci), oile, mai puţin cabalinele. Fiecare famile are o vacă sau două, câteva oi şi un porc. Cu introducerea transportului în comun între comună şi oraşul Câmpulung sau în alte direcţii, numarul boilor de jug a scăzut simţitor, ca şi al căruţelor cu cai.

Dintre păsări, găina de diferite rase ocupă primul loc după care vin: raţa, gâsca, curca, mai rar bibilica. Ca animale sălbatice în raza comunei întâlnim: căprioara roşcată de munte, vulpea, viezurele, nevăstuica, dihorul, veveriţa, ca şi lupii care, uneori toamna sau iarna, atacă vitele.

Dintre păsările sălbatice întâlnim: uliul găinilor, eretele, cioara, corbul, gaiţa, coţofana, vrabia, piţigoiul mare, ciocănitoarea, sticletele, pitpalacul, prepeliţa, potârnichea, cârsteiul, porumbelul sălbatic, guguştucul. Primavara din ţările calde se întorc: cucul, pupăza, rândunica, lăstunul, etc., iar în lunca Argeşului se aude cântecul privighetorii.

Dintre reptile şi insecte putem cita: şopârla, şarpele nevoios, vipera, lăcusta, greierul, cărăbuşul, libelula, rădacşa, etc.




Sursa: Paucă Mircea, Flora şi fauna fosilă oligocenă de la Suslăneşti-Muscel.

Pagina Anterioară