Istoria localităţii Cetăţeni:
Centrul unei mari formaţiuni geto-dacice
Herodot (484-425 î. Hr.) afirma: "Iată cum cred nemuritorii geţi: «ei cred că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la daimonul Zamolxis (...) când tună şi fulgeră trag cu săgeţi în sus, spre cer şi ameninţă divinitatea care provoacă aceste fenomene, deoarece ei cred că nu există alt zeu în afară de al lor.»"
Originea vieţii mănăstireşti şi a monahismului românesc
În lumea veche monahismul a urmat dezvoltării superioare a creştinismului şi să datora dorinţei de desăvârşire a unor credincioşi care s-au retras "în pustiul" cel din afară stabilindu-se în locuri izolate unde trăiau în post şi rugăciune înaintând în virtute până la asemănarea cu Modelul divin după al Cărui chip au fost creaţi.
Centrul voievodal al lui Seneslau
Încă din anul 1922 istoricul Nicolae Iorga punea întrebarea: "Dacă dinastia din Argeş a domnilor «pe toată Ţara Românească» e a urmaşilor lui Seneslau de la 1274 sau a coborâtorilor din Litovoiu (sic!) cel din dreapta Oltului?"
Negru Vodă - între legendă şi realitate istorică
Primul istoric român preocupat de identitatea lui Negru-Vodă a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu, care în lucrarea sa "Istoria critică a românilor" deosebeşte două personalităţi în Negru-Vodă: pe de o parte un personaj legendar, iar pe alta cel al tradiţiilor cronicarilor care îl identifică cu Radu Negru Basarab, care a domnit cam între anii 1370-1380.
Cetatea Dâmboviţa - vamă domnească
La data de 20 ianuarie 1368 Vladislau I ("voievod transalpin, de Severin şi duce al Ţării Făgăraşului", recent dobândite), cu scaunul de domnie la Câmpulung, a dat cunoscutul privilegiu în limba latină braşovenilor, reînnoind vechile libertăţi de negoţ pe le aveau «ab antiquo» din vechime în Ţara Românească.
Câmpulung - prima capitală a Ţării Româneşti
Istoricul Nicolae lorga afirmă că "voievodul de dincolo de apă" avea cetatea Argeşului aşezată în mijlocul muscelelor împădurite, pe o culme rotundă, unde se descoperă o bună parte din ţinutul înconjurător lângă apă, destul de mare care poartă acelaşi nume.
Mănăstirea Cetăţuia "Negru Vodă"
Călătorul avizat care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma Sfântului Locaş este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit "Meteora României" - fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc.