Campulung Muscel's own encyclopedia

Coordonate geografice ale Municipiului Câmpulung

Municipiul Câmpulung Muscel este aşezat de o parte şi de alta a Râului Târgului, de la ieşirea acestuia din munţi până la pătrundera în depresiunea intracolinară Schitul Goleşti.

Poziţia sa în zona de interferenţă carpato-subcarpatică a permis dezvoltarea timpuriu a unei vieţi economice intense, locuitorii acestor plaiuri ştiind să folosească cu pricepere şi chibzuinţa atât resursele oferite de munte (păşuni şi păduri, piatra de construcţie, ape repezi), cât şi solurile roditoare din regiunea subcarpartică şi, respective, bogăţiile subsolului de aici (lignitul, gipsul, argila, calcarul numulitic, izvoare minerale).

Vatra oraşului se întinde chiar de la zona de contact a muntelui cu depresiunea subcarpatică, străzile principale, paralele cu Râul Târgului, fiind orientate de la nord-nord-est spre sud-sud-est, iar cele de legatură urcând când domol, când abrupt pe versanţii văii, până spre cumpana apelor şi dincolo de aceasta.

Teritoriul oraşului se întinde de la ramă montană pe tot parcursul depresiunii subcarpatice şi a sectorului de defileu din sud şi ajunge până în depresiunea intracolinară. Are o suprafaţă totală de 35kmp.

Oraşul este străbătut din capătul de sud-sud-vest până în cel de nord-est pe o distanţă de 14 km de DN 73 (E 574), care porneşte de la Piteşti (52 km) şi ajunge la Braşov (85 km). Din acesta, la intrarea în Câmpulung, se desprinde spre vest DN 73 C spre Curtea de Argeş (40 km), Râmnicu Vâlcea (85 km), iar dincolo de Valea Mare-Pravaţ, porneste spre sud DN 72 A spre Targovişte (60 km). Ceva mai jos, un alt drum naţional DN 73 D se îndreaptă spre Mioveni (prin Boteni, Vultureşti, Davideşti). La aceste cinci direcţii de drumuri naţionale (din care două internaţional) se adaugă cinci drumuri judeţene care leaga oraşul de: Lereşti-Cabana Voina, Măţău-Suslăneşti, Poienari-Jugur, Bughea de Sus-Cândeşti şi Bughea de Jos-Malu.

De asemenea, oraşul este străbătut şi de calea ferată Goleşti (55 km)-Argeşel (14 km). Până la Piteşti pe calea ferată sunt 63 km, iar până la Bucureşti 155 km, pe căile rutiere (DN 73 şi A1) până în capitală sunt 165 km.

În central oraşului, altitudinea absolută oscilează în jurul valorii de 600 m; la ieşirea de pe teritoriul Câmpulungului, Râul Târgului coboară la 500 m, iar partea cea mai înaltă a vetrei urbane ajunge la 900 m (Chilli). Rezultă, aşadar, o energie de relief a vetrei oraşului de 400 m – una dintre cele mai mari din ţară.

În cvasitotalitate, teritoriul oraşului este situat în bazinul hidrografic al Râului Târgului, iar pe o parte infimă în subbazinul Bughei (cartierul Grui şi o mică parte din Mărcuş).

Câmpulungul este format din mai multe cartiere (Grui, Centru, Tabaci, Şubeşti, Schei, Vişoi, Vişoi-Blocuri, Flămânda, Valea Bărbuşii, Măgura, Mărcuş, Apa Sărată, Pescăreasa), la care se adaugă satul Valea Româneştilor şi o parte din satul Chilii (cealaltă parte aparţinând comunei Mioarele).

Vecinătăţi

Teritoriul oraşului Câmpulung Muscel se învecinează cu cel al localităţilor: Voineşti la nord; Pietroasa, Valea Mare-Pravaţ şi Şelari la nord-est; Bilceşti şi Colnic la est; Măţău, Chilii şi Groşani la sud-est; Loturi şi Schitu Goleşti la sud; Godeni la sud-vest;. Limitele teritoriului sunt extrem de sinuoase.

Limita nordică coboară din Culmea Măgurei aproape perpendicular pe Râul Târgului, de unde ajunge în drumul judeţean care se îndreaptă spre Voina, urmărindu-l până la ramificaţie, iar de-aici drumul naţional spre Braşov, care urcă pe rând terasele din stânga Râului Târgului.

Limita estică porneşte din această şosea, taie Valea Pietroasă, ocoleşte Malul Rudarilor se apropie de obârşia Văii Româneştilor şi Vf. Hodor (867 m), traversează Plaiul Hodor şi drumul Măţăului, trecând pe la obârşiile văilor Chichirez şi Malului ce Răsună şi ajunge în satul Chilii, pe care îl divizează pe la est de biserica (900 m), de unde se îndreaptă pe la partea superioară a versantului stâng abrupt al Râului Târgului din cadrul defileului, apoi traversează Drumul Poienarilor si se apropie de Pădurea Ruginoasă (680 m).

Limita sudică coboară din Vf. Ruginoasa până în talvegul Râului Târgului în punctul cel mai de jos al teritoriului oraşului (500 m), de unde urcă pe rând terasele din dreapta văii, pe la sud de DN 73 C, până la cumpana – situată pe podul întins şi neted al celei mai înalte terase de aici. Limita vestică urmareşte terasele înalte din zona Mărcuş, apoi terasa Gruiului, depăşind cumpana apelor dinspre Bughea a Râului Târgului în ambele sectoare şi apoi urcă în lungul Culmii Măgura, mergând chiar pe cumpană.

Pagina Anterioară