Spațiul etnografic si cultural al localității Rucăr
Arhitectura locuințelor din Rucăr
"Acest sat este mare, alcătuit din case făcute după felul românesc, adcă din trunchiun de copaci aşezaţi unu peste alţii şi cu un coperiş înalt şi povârnit din şindrilă şi fără coşuri sau burlane pe dinăuntru pentru a scoate fumul, ci deschise doar în mai multe locuri ale coperişului pentru a înlocui această lipsă" - Edmund Chishull (1702).
Patrimoniul cultural-istoric al localității Rucăr
Rucărul a fost în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, potrvit supoziţiei unor istorici, reşedinţă domnească temporară, determinată de frecvenţa drumurilor efectuate de voievod în Transilvania, localitatea constituind un loc sigur de apărare în caz de primejdie şi de asigurare a alimentelor pentru mica oaste care îl însoţea, precum şl a furajelor pentru cal.
Portul popular în localitatea Rucăr
Portul popular din Rucăr a impresionat, prin autenticitatea şi frumuseţea sa inegalabilă, pe mari artişti ai penelului (printre care şi pe Nicolae Grigorescu, în tablourile sale: "Ţărancă de la Rucăr", "Portret de femeie"), precum şi pe cărturarul Nicolae lorga care, în "Povelişti din ţară", reda o imagine caracteristică Rucărului de la începutul secolului XX.
Personalităti din localitatea Rucăr
Dragostea de invăţătură a fost foarte naturală la Muscel de-a lungul vremii, la Rucăr s-au remarcat personalitati precum: Anăstăsescu Dimitrie, Băjan Dimitrie, Dobrin Ion, Lungianu Mihail, Pârnuță Gheorghe, Răuță Corneliu, Slavescu Victor, etc.