Campulung Muscel's own encyclopedia

Spațiul etnografic si cultural al localității Albești de Muscel

Arhitectură populară tradiţională musceleană. Construcţiile de locuit caracteristice, cu două niveluri, se conservă passim. Nivelul inferior al acestora este destinat depozitării produselor pomicole în beciuri prevăzute cu paturi lungi pentru păstrarea fructelor. Nivelul superior este amenajat pentru locuit.

Planul casei - generalizat al acestora este din tindă centrală cu acces de pe sala etajului şi două camere laterale, dintre care, "odaia bună" este rezervată pentru găzduirea oaspeţilor. Accesul la etaj se asigură pe o scară mascată de parapetul sălii.

Arhitectura postbelică relevă utilizarea cu precădere a pietrei în edificarea caselor, precum şi tendinţa de ornamentare excesivă (ancadramente la uşi şi la ferestre, stâlpi) - reflex al unei ocupaţii specializate: exploatarea carierei de calcar numulitic şi efectuarea unor lucrări de artă la unele construcţii grandioase de pe cuprinsul României: Castrul roman Jidava, Mănăstirea Curtea de Argeş, Podul de peste Dunăre de la Cernavodă construit de către ing. Anghel Saligny, în maiestuoase construcţii: Palatul regal (Muzeul naţional de artă al României), Palatul telefoanelor din Bucureşti, Casa Scânteii (Casa Presei Libere), Casa Poporului (Palatul Parlamentului), Podul prieteniei de la Giurgiu, Fabrica de penicilină din Iaşi, în complexele şcolare din Câmpulung Moldovenesc şi Bârlad, în unele blocuri de pe litoralul românesc, în monumente memoriale în care a fost încorporată o muncă deosebit de grea, purtând pecetea harului artistic al cioplitorilor în piatră de la Albeşti.

Sculptura în piatră reprezintă arta tradiţională care a impus localitatea ca un centru de referinţă în spaţiul naţional românesc. Portul popular este specific zonei Muscel.

Meştere renumite în arta ţesutului şi a cusutului: Maria Năstase, Elisabeta Pâslaru, Maria Vulpoi specializate în confecţionarea: iilor, cămăşilor bărbăteşti, fotelor, vâlnicelor, prosoapelor, şervetelor, feţelor de masă pe care le vindeau în târgurile din zonă.

În domeniul artei populare, s-au remarcat, în fazele finale ale concursurilor naţionale organizate în perioada anilor 1956-2006, meşterii: Ion Bizon, Octavian Bodea, Constantin Gava, Gheorghe Nicolae şi Nicolae Ştefan din localitate care au obţinut premii ori menţiuni pentru sculptura în piatră.

Albesti de Muscel

Pastravaria din Albesti de Muscel

Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului din piatra de Albesti

Port popular din Albesti

Portul popular din Albesti de Muscel


Din amplul repertoriu al folclorului coregrafic zonal, prezintă elemente de particularizare locală dansurile: Brâul bătrânesc, Brâul pe 6, Chindia, Doiul, Hora Nuţii, Marşul, Mânioasa, Sârba lui 22, Ungureasca, Ungurica.

IN MEMORIAM

COMĂNESCU ION [1907-1996] - important arhivist român. Opera: «Actele secţiei publice Bucureşti. Indice cronologic nr. 17. Mănăstirile Pantelimon, Pasărea, Plătăreşti, Plumbuita, Poiana Mărului, Polovragi, Predeal» [1950], «Albeştii de Muscel - sat de plai - şi obligaţia de a păzi graniţa în cuprinsul moşiei satului» [1989] ş. a.

MOISESCU IUSTIN [1910-1986], născut la Cândeşti; mare teolog român; profesor de teologie la Varşovia, Suceava şi Bucureşti, considerat "un stâlp puternic în vremuri de furtună" al credinţei strămoşeşti; mitropolit al Moldovei şi Sucevei [1957-1977], patriarh al Bisericii Ortodoxe Române [1977-1986]. Importantă operă patrologică. Volume: «Evagrie din Pont - viaţa, scrierile şi învăţătura» [1937], în limba greacă; «Originalitatea parabolelor Mântuitorului» [1945]; «Activitatea Sf. Apostol Pavel în Atena» [1946]; «Sfântul Pavel şi viaţa celor mai de seamă comunităţi creştine din epoca apostolică» [1951]; «Monumente istorice bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei» [1974]; «Târgoviştea şi monumentele sale» [1976], în colaborare ş. a. Remarcabile iniţiative editoriale: colecţiile "Părinţi şi scriitori bisericeşti" (90 volume) şi "Arta creştină în România" (6 volume).



Pagina Anterioară