Campulung Muscel's own encyclopedia

Clima şi bazinul hidrografic al Câmpulungului:

Clima

În funcţie de circulaţia generală a atmosferei, ca şi factori locali, elementele climatice capătă caracteristici proprii. De un mare folos în stabilirea reperelor climatice au fost staţiile meteorologice Câmpulung (680 m alt. – situată pe intrafluviul dintre Râul Târgului şi Bughea) şi Bilceşti (850 m alt. – situată în est de intrafluviul dinspre Argeşel).

Radiaţia solară anuală înregistrează valori medii de 112,5 kcal/cmp.

Temperatura medie anuală la Câmpulung este de 8,1 grade C, amplitudinea temperaturilor medii ajunge la 21,2 grade C, iar temperaturiile medii lunare pot fi urmărite în tabelul de mai jos:

123456789101112Anual
-2,8-1,42,78,113,116,618,417,913,98,63,3-0,88,1

Din analiza acestui tabel rezultă că cele mai friguroase sunt luniile ianuarie, februarie şi decembrie, iar cele mai călduroase sunt lunile iulie, august şi iunie. Întru-un an temperatura creşte din ianuarie până în iulie şi scade până în decembrie.

Temperaturile medii extreme rezultă din urmatorul tabel (unde M = media maximelor zilnice, iar m = media minimelor zilnice):

 123456789101112Anual
M2,34,08,314,218,322,325,124,520,915,38,94,314,0
m-7,3-6,1-2,22,47,310,411,611,27,43,310,5-4,52,8

Temperaturile extreme absolute sunt înscrise în tabelul de mai jos (unde M = media maximelor zilnice, iar m = media minimelor zilnice):

 123456789101112Anual
M15,520,425,029,031,832,236,535,235,529,522,717,236,5
m-24,1-26,2-21,1-14,1-3,7-0,21,4-6,0-10,53,3-15,8-31,0-31,0

Se constată că valorile cele mai mari ale maximelor absolute lunare s-au înregistrat în lunile iulie, septembrie, august, iunie şi mai, iar cele mai mici în lunile ianuarie şi decembrie. Ceme mai mici minime s-au înregistrat în lunile decembrie, februarie, ianuarie şi martie, iar cele mai mari minime în lunile iulie şi august.

La staţia meteo Câmpulung, presiunea anuală medie înregistrează valori de 944,5 mb.

În ceea ce priveste vântul, direcţiile dominante la Câmpulung sunt cele nord-vestică (13,2%) şi sud-vestică (9,2%), celelalte scăzand de la 4,7% (sudică) la 2,4 (estică si vestică). Remarcabilă este durata de 55,8% a calmului atmosferic – oraşul fiind amplasat într-o zonă de adăpost. Cu totul alta este situaţia la staţia meteo Bilceşti (situată într-un punct dominant), unde direcţiile dominante sunt cele nord-vestică (18,2%) şi vestică (14,1%); urmează direcţiile nordică (10,9%) şi sud-vestică (10,0%). Cele mai mici frecvenţe la această staţie meteo sunt: cea estică (1,7%), nord-estică (1,3%), sud-estică (2,0%) şi sudică (3,3%). La Bilceşti calmul atmosferic reprezintă doar 39,5%.

La Câmpulung, între 1961 şi 1970, viteza medie a vântului a avut urmatoarea frecvenţă:

 0-1 m/s = 70% anual

 2-5 m/s = 24,5% anual

 6-10 m/s = 4,8% anual

11-15 m/s = 0,4% anual

16-20 m/s = 0,2% anual

21-24 m/s = 0,1% anual

Precipitaţiile atmosferice reprezintă un element meteorologic mult mai instabil decat temperaturile. Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Câmpulung (1896-1915; 1921-1955; 1961-2001) au fost de 774,0 mm, iar la Bilceşti (1969-1972) de 798,0 mm.

Analizând aceste date, constatăm că, la ambele staţii meteorologice, luniile iunie, iulie şi mai sunt cele mai bogate în precipitaţii, iar lunile februarie, martie şi ianuarie cele mai sărace. Din luna iunie, cantitatea medie de precipitaţii scade aproape uniform până în luna februarie, în martie începând să crească chiar brusc.

Cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată în 24 de ore la Campulung a fost de 140,7 mm (la 25 iunie 1937); numarul de zile cu strat de zăpadă este în medie de 100/an; în medie se înregistrează 2,8 zile/an cu polei, iar Bilceşti 1,9 zile/an.

În concluzie, pe fondul climatului temperat-continental de dealuri subcarpatice mijlocii şi înalte, Câmpulungul beneficiază de un topoclimat de depresiune (de adăpost) – caracterizat prin temperaturi medii anuale în jur de 8 grade C, precipitaţii de 7-800 mm şi vânturi slabe, de scurta durată, în cea mai mare parte a timpului instalându-se calmul atmosferic.

Apele

Apele subterane depind de raportul dintre rocile permeabile şi cele impermeabile, ca şi de succsesiunea cutelor. Teriroriul oraşului Câmpulung beneficiază de surse importante de ape feretice sau de adâncime, provenite mai ales din infiltrarea precipitatiilor, iar în mică măsură pe o cale subterană, din zona montană. De altfel, oraşul a fost alimentat cu apă printr-o serie de puţuri, azi abandonate.

Cele mai importante izvoare sunt cele de terasă, cărora li se adaugă izvoarele minerale (de la Băile Kretzulescu de altădată şi de la Valea Româneştilor, precum şi cele de la Bughea de Sus), folosite de locuitorii zonei (şi nu numai) în tratarea anumitor afecţiuni.

Apele de suprafaţă aparţinând în totalitate sistemului hidrografic al Argeşului, se încadrează bazinului hidrografic al Râului Târgului. Afluent al Argeşului de ordinul 2, Râul Târgului are cel mai dezvoltat sistem din cadrul acestui bazin şi, ca urmare, ar putea fi considerat drept obârşie a Argeşului. Cu o suprafaţă de 1087 kmp, Râul Târgului ocupă locul al saptelea în cadrul sistemului Argeş, dupa lungime (69,7 km) locul al 12-lea, iar după debit (10 mc/s) locul al treilea (dupa Râul Doamnei şi Dâmboviţa).

Tragându-şi izvoarele din munţii Iezer-Păpusa, al căror bastion impunător domină la nord depresiunea Câmpulung, Râul Târgului ia naştere din unirea pârâielor Bătrana (care izvoreşte din Iezer) cu Cuca (care izvoreşte din Păpuşa). Principalul afluent în sectorul montan al Râului Târgului este Râuşorul. Dintre afluenţii mărunţi de pe teritoriul municipiului, amintim pârâiele Pietroasa, Valea Româneştilor, Valea Izvorului şi Valea Bărbuşii – din stânga – şi Valea Rea, Vaela Dracilor şi Valea Uncheaşului – din dreapta.

Debitul mediu multianual al Râului Târgului creşte progresiv de la 2,05 mc/s la Voina (debitul realizat de pe o suprafaţă a bazinului de numai 65 kmp) la 4,22 mc/s la Apa Sărată (186 kmp suprafaţa bazinului). Observăm cu uşurinţă că între Voina şi Apa Sărată, în timp ce bazinul se măreşte de 3 ori, debitul Râului Târgului se dublează. La confluenţa cu Râul Doamnei, debitul Râului Târgului ajunge la 10 mc/s, prin aportul, în special, al Bughei (0,664 mc/s), Brăţiei (3,07 mc/s) şi Argeşelului (1,50 mc/s).

Debitele minime şi maxime înregistrate au fost de 0,338 şi 77,7 mc/s la Voina, 0,300 şi 103 mc/s la Apa Sărată şi de 0,200 şi 543 mc/s la Piscani (viitura din 2 iulie 1975). Aceasta ultimă valoare întrece de doua ori debitul Siretului (225 mc/s) - cel mai mare râu al ţării.

Pe Râul Târgului, atât în amonte de Câmpulung, cât şi în cadrul teritoriului său, se înşiră următoarele lacuri: Râuşor – cel mai mare (are un baraj de 114 m înalţime şi 366 m lungime; volumul acumulării este de 60 mil. mc, iar lungimea lacului este de 4 km pe Râul Târgului şi 3 km pe Râuşor; alimentează hidrocentrala Lereşti de 19 MW, dată în funcţiune în 1987), Pojorata, Lereşti, Voineşti, Vişoi şi Apa Sărată.

Realizarea barajelor şi acumulărilor respective a dus la modificarea atât a regimului nivelurilor, cât mai ales al debitelor. O urmare directă este atenuarea substanţială a viiturilor.

Pagina Anterioară