Campulung Muscel's own encyclopedia

Vegetaţia şi fauna din zona Câmpulungului:

Vegetaţia

Câmpulungul fiind o zonă de veche şi îndelungată locuire, aceste componente ale peisajului natural au suferit mari transformări. Astfel, pădurea, care odinioară acoperea întreg teritoriul în discuţie, s-a restrâns treptat, locul ei fiind luat de vetrele aşezărilor – în continuă expansiune, de păşuni şi culturi – îndeosebi pomicule. Astăzi pădurea apare pe arii restrânse, mai ales în cadrul versanţilor abrupţi (din cadrul defileului de la Apa Sărată, în primul rând). Ea se încadrează în etajul fagului şi este formată din fag (Fagus sylvatica), asociată cu carpen (Carpinus betulus), plop (Populus termula), cireş (Prunus avium), mesteacăn (Betula verrucosa), etc. Mai rar apare gorunul (Quercus petraea), iar dintre arbuşti, se întâlnesc alunul (Corylus avellana), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), socul negru (Sambucus nigra), măceşul (Rosa canina), etc.

În sectorul de defileu şi în aval de acesta, pe Râul Târgului se mai păstrează zăvoaiele, în care specia dominantă este aninul negru (Alnus glutinosa), la care se adaugă aninul alb (Alnus incana) şi salcia plesnitoare (Salix fragilis).

În cadrul pajiştelor naturale secundare apărute prin înlocuirea vegetaţiei forestiere, cea mai mare răspândire o au specii ca: iarba vântului (Agrostis tenuis) şi paiuşul roşu (Festuca rubra); la acestea se adaugă speciile însoţitoare, precum şi tufărişuri de cătină, măceş, porumbar, lemn câinesc, etc.

Fauna

Este destul de variată. Dintre păsări, apar: graurul (Sturnus vulgaris), piţigoiul mare (Parus major), piţigoiul de livadă (P. lugubris), struţul de iarna sau cocoşarul (Turdus pilaris), prepeliţa (Coturnix coturnix); iarna coboară aici o serie de specii, ca şorecarul comun (Buteo buteo), ciocănitoarea neagra (Dryocopus martius), fluieraşul de munte (Tringa hypolrncos), brumăriţa (Prunela modularis), codruşul de munte (Phoenicurus achruros); în sezonul estival, urcă câneparul (Carduelis canabina). În acest fel se realizează un schimb permanent de indivizi între formaţiunile faunistice montane, subcarpatice şi de câmpie. Accidental, pot fi întâlnite şi alte specii, ca bufniţa (Bulo bulo), corbul (Corvus corax). Dintre mamnifere, râsul (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europeanus), jderul (Martes martes), veveriţa (Sciurus vulgaris), etc.

Fauna acvatică este formată din scobar (Chandostroma nasus), maena (Barbus barbus), păstrav (Salmo truttafario), etc, dintre peşti la care se adaugă şi racul (Astracus fluviatilis) etc. În sectorul Râului Târgului suprapus teritoriului studiat, se încadrează zona păstravului cu cea a scobarului. Amenajarile de pe Râul Târgului şi poluarea au influenţat puternic viaţa acvatică, bineinţeles în sens negativ.

Pagina Anterioară