Campulung Muscel's own encyclopedia

Cronica oraşului Câmpulung Muscel

Secolele XVII-XV î. Hr. Morminte din epoca bronzului în partea de sud a cartierului Apa Sărată.

Secolul al VII-lea î. Hr. Urme din prima epocă a fierului (tip Ferigile) pe terasa Râului Târgului, în aria mănăstirii "Negru Vodă".

Secolele II î. Hr. -1 d. Hr. Urme geto-dacice în zonele de sud-vest şi de sud ale Câmpulungului.

Sfârşitul secolului al II-lea d. Hr. Construcţia probabilă a castrului de pământ de la Jidava.

Sfârşitul secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea. Castrul de piatră de la Jidava, cu cea mai mare suprafaţă dintre castrele Limesului Transalutan, asigură controlul unui drum transcarpatic construit de romani. Calea a fost folosită continuu până în anul 1880.

Secolele IX-XII. Dezvoltarea în lungul văii a unei structuri teritoriale din categoria uniunilor de obşti, care a căpătat numele de Câmpulung. Ea avea să fie continuată prin organizarea obştii moşnenilor câmpulungeni.

Secolul al XIII-lea. Este construită biserica catolică Sfântul Iacob cel Mare, numită ulterior Bărăţia.

  

Cronologia oraşului Câmpulung Muscel (1300-2006)

1300Prima menţiune scrisă a localităţii, pe o piatră tombală păstrată la Bărăţie: "Hic sepultus est comes Laurencius de Longocampo, pie memorie + anno Domini MCCC".
Sec. al XIV-leaDatarea probabilă a prototipului sigiliului oraşului, reînnoit în secolul al XVII-lea. Cea 1345. Datarea curţii domneşti din Câmpulung.
1345Data probabilă a zidirii Cloaşterului, mănăstirea catolică a cărei biserică poate fi considerată una din cele mai mari clădiri construite în Ţara Românească până atunci.
1352Conform inscripţiei din naosul bisericii domneşti Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş: "In anul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab v(oie)v(od)".
1364Piatra tombală aflată în biserica mănăstirii Câmpulung consemnează data morţii domnitorului Nicolae Alexandru (1352-1364).
1368Vladislav I (1364-cca 1377) întăreşte libertăţile comerciale ale braşovenilor, menţionând situaţiile în care vor plăti tricesima la Câmpulung (Longo Campo) sau în apropiere.
1382Episcopul Gregorius, slujind în mănăstirea Sfintei Fecioare din Longo Campo, a găsit vrednic pe clericul Johannes pentru a fi ridicat în gradul de subdiacon.
1392-1393În acte din prima jumătate a secolului al XVII-lea este menţionat un hrisov de întărire a privilegiilor orăşenilor din Câmpulung emis la data amintită de Mihail voievod (fiul şi asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, 1386-1418).
Sec al XV-leaDesfăşurarea "sborului" (târgul comercial din Câmpulung, care dura 12 zile pe an) pe locul actualei pieţe comerciale a oraşului, în jurul bisericii Sfântul Ilie.
1413Mircea cel Bătrân întăreşte, din Câmpulung, privilegiile negustorilor braşoveni.
1415Câmpulungul se numără printre oraşele reprezentate la Conciliul de la Konstanz, în Baden.
1418-1420Domnia lui Mihail I se încheie prin înfrângerea şi uciderea lui de către turci, care devastează Ţara Românească, poate (posibil) şi Câmpulungul.
1421Radu II Praznaglava (1420-1422, 1426-1427) desfiinţează vama de la Câmpulung.
1427Împăratul Sigismund de Luxemburg scrie legatului papal solicitând acordarea unor noi indulgenţe pentru "monasterium de Longo Campo, in Walachia, ordinis fratrum predicatorul".
1431Într-o scrisoare de la Dan al II-lea (1422-1426, 1427-1431) este menţionată "..cetatea Câmpulungului".
1431Act dat de Alexandru I Aldea (1431-1436), pentru "slujitorul de totdeauna al nostru", nobilul bărbat "Johannis, filii Gasparus de Longocampo".
1439Câmpulungul este reprezentat la Conciliul de la Florenţa.
1449Este menţionat "Gaspar de Longocampo, civis civitatis Cybiniensis".
1474Laiotă Basarab (1473-1477, cu întreruperi) permite negustorilor braşoveni să vândă numai la Târgovişte, Târgşor şi Câmpulung, "iar prin alte târguri să nu umble".
1500Judeţul şi cei 12 pârgari din Câmpulung (Dâlgopol) scriu către judeţul şi pârgarii Sibiului. Este prima atestare scrisă a unui act ce avea pecetea oraşului Câmpulung.
După 1500În actele Braşovului şi Sibiului, Câmpulungul se situează pe primele locuri laschimbul de mărfuri.
1516Neagoe Basarab (1512-1521) izgoneşte negustorii turci, turbulenţi, de la bâlciul câmpulungean.
1521Neacşu Lupa (Lupu), primul judeţ al oraşului cunoscut documentar, trimite lui Hans Benkner din Braşov o scrisoare, primul text păstrat în limba română.
1522Soseşte în Câmpulung loan Zâpolya, voievodul Trasilvaniei (1510-1526), cu 30 000 de unguri, în timp ce turcii se retrag şi fug peste Dunăre.
1552Este menţionată şcoala din Câmpulung, ctitorie a doamnei Chiajna.
1567Doamna Chiajna şi fiul ei Petru ctitoresc biserica domnească Sfântul Nicolae.
1612-1663Cei 25 de dieci pomeniţi în izvoare, împreună cu grămăticii şi logofeţii din Câmpulung şi din zona înconjurătoare, constituie indicii care demonstrează existenţa unei şcoli în oraş.
1628Cutremur în urma căruia se surpă biserica domnească.
1631În hrisovul lui Leon Tomşa (1629-1632) sunt menţionaţi munţii aflaţi în proprietatea obştii câmpulungene de la "şederea satului": Plaiul lui Patru, Plaiul Frăcii, Colţii lui Andrei, Voevoda, Valea Barbului, Bătrâna, Boarcăşul.
1635Este menţionată documentar existenţa Bărăţiei.
1635În tipografia adusă de la Kiev de Meletie Macedoneanul este tipărit Molitvenicul Slavonesc.
1636Sunt zidite: biserica mănăstirii Câmpulung (cu utilizarea fundaţiilor şi a unei porţiuni din elevaţia bisericii voievodale ruinate), clopotniţa şi casa domnească.
1639Matei Basarab (1632-1654) înnoieşte privilegiile acordate satului Măţăul de Jos, "care iaste al săracilor din oraşul domnii mele Câmpulung", afirmând că a văzut "cărţile de milă ale acestor săraci" date de primii voievozi ai Ţării Româneşti.
1642A doua carte tipărită la Câmpulung, învăţăturipreste toate zilele..., este una dintre primele cărţi în limba română apărute în Ţara Românească.
1643Apare Antologhionul slavonesc, cu două prefeţe scrise de Udrişte din Hereşti, meşteri tipografi fiind Ştefan ieromonahul, din Ohrida, şi rusul Ivan Kunotovici.
1644-1646Este menţionată "moara făcătoare de hârtie" de la Câmpulung.
1647Hrisovul lui Matei Basarab de întemeiere a mănăstirii Câmpulung.
1648Cel mai vechi act de vânzare-cumpărare referitor la proprietăţile obştii moşnenilor câmpulungeni. Vânzarea se face către mănăstirea din Câmpulung, a cărei înfiinţare a accelerat destrămarea obştii prin pierderea proprietăţilor, privilegiilor domneşti şi a dreptului de autodeterminare în favoarea mănăstirii.
1652Apare Psaltirea slavonească, a patra carte tipărită la Câmpulung.
1656Act dat preoţilor de la Bărăţie prin care judeţul, pârgarii şi bătrânii oraşului recunosc "baraţilor" proprietatea asupra locului "care se chiamă Cloşter".
1657S-a născut în Câmpulung Pârvu Mutu zugrav (m. 1735), fiul preotului Ioan Pârvescu.
1658Oraşul este vizitat de patriarhul Macarie al Antiohiei, însoţit de arhidiaconul Paul de Alep.
1659Prima menţiune cunoscută a doi pârcălabi aflaţi între orăşenii câmpulungeni.
1665Un hrisov de la Radu Leon (1665-1669) întăreşte pe cel al lui Matei Basarab din 1639, cu diferenţa că termenul "săraci" este înlocuit cu cel de "mişei".
1669Antonie Vodă (1669-1672) întemeiază şcoala domnească (obştească) din Câmpulung, din iniţiativa logofătului Radu Năsturel, care a oferit pentru şcoală un teren aflat peste drum de biserica domnească.
1674Este realizată "Crucea Jurământului", cruce de piatră pe care sunt înscrise privilegiile orăşenilor câmpulungeni.
1681Şerban Cantacuzino (1679-1688) întăreşte drepturile şi privilegiile orăşenilor din Câmpulung, uzurpate în urma presiunilor călugărilor de la mănăstire.
Ante 1688Mitropolitul Teodosie, ispravnicul şcolii domneşti, încredinţează dascălilor din Câmpulung prima versiune românească a Vechiului Testament, începută de spătarul Nicolae Milescu, contribuţie esenţială la pregătirea Bibliei lui Şerban Cantacuzino.
1690Mănăstirea Câmpulung este prădată de trupele imperiale ale generalului Heissler.
1695Prima atestare a unui ispravnic de Muscel, Şerban biv vel comis Vlădescu.
1710Nicolae logofătul scrie Pomelnicul mănăstirii Câmpulung, completat în 1762 şi 1784.
1712Se ridică zidul de incintă în locul fostei palisade din jurul mănăstirii, turnul-poartă de pe locul vechii intrări a hanului şi etajul de la construcţiile de la nord-vestul bisericii.
1716Un detaşament militar austriac staţionează, pentru câteva luni, în Câmpulung.
1737Conflicte turco-austriece soldate cu incendierea zonei centrale, având ca urmări: stareţul mănăstirii şi mulţi locuitori părăsesc oraşul; un călugăr salvează obştea monahală de la catolicizare forţată datorită calităţilor oratorice şi cunoaşterii limbilor latină şi germană; bâlciul se închide până în anul 1772; este menţionat un "hann oder Kaufhaus" [han sau prăvălie] în incinta mănăstirii, şcoala domnească se mută în chilii construite anume în curtea bisericii domneşti.
1741Este confirmată funcţionarea şcolii domneşti cu dascăl plătit de la Bucureşti.
1747Este alcătuită "Pânza oraşului Câmpulung", colecţie de hrisoave şi documente istorice din perioada 1559-1747, păstrată, din 1931, în colecţiile Academiei Române.
1764Blasius Kleiner scrie Cronica franciscanilor, pe baza cronicilor şi documentelor din arhivele lăcaşurilor catolice, cea mai veche descriere monografică a oraşului.
1772Divanul domnesc trimite poruncă să se reia bâlciul "spre folosul locuitorilor de obşte şi spre ajutorul de milă ce are mănăstirea de la acest bâlciu".
1773Comisarul Mehberger din Bran raportează că ciuma mai bântuie încă la Câmpulung.
1780Negustorii bucureşteni solicită "ca bâlciul din Bucureşti să se mute la Câmpulung".
1785În aşezământul dintre câmpulungeni şi ungurenii veniţi de peste munţi şi stabiliţi pe moşia oraşului, se face în mod repetat afirmaţia că moşia este a oraşului, respingându-se ideea că ar fi proprietate domnească.
1785Cartea lui Mihai Suţu (1783-1786, 1791-1793, 1801-1802) de confirmare a judeţului Sterie, consemnează îndatoririle acestui dregător. În oraş fusese numit şi un epistat, cu care judeţului i se cere să colaboreze.
1786Domnitorul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) cere ispravnicilor de Muscel 11 olari câmpulungeni (nominalizaţi) pentru a executa ornamentele fântânilor înfiinţate de el în Bucureşti.
1787"Crucea jurământului", spartă, este zidită în peretele unei case şi se realizează copia amplasată în piaţa în care judeţii nou aleşi trebuiau să depună jurământul că vor respecta şi apăra proprietatea şi drepturile orăşenilor.
1792Două pitace domneşti transmit porunci ca bâlciul să se suspende pentru a nu se întinde epidemia de ciumă.
1792-1821Pe lângă schitul Mărculeşti-Flămânda, ctitoria lui Dumitrache Ruset, funcţionează o şcoală "..pentru învăţătură fără plată".
1802Cutremur în urma căruia se fisurează bolta mare a bisericii mănăstirii "Negru Vodă" şi un mare număr de case.
1802Primul medic din oraş consemnat documentar: "Josephus Ziegler chirurgus".
1804Sunt menţionate mahalalele oraşului: Schei, Valea, Sfântul Nicolae (Popa Savu), Bradului, Marina, Malului, Sfântul Gheorghe, Târgului, Popa Stoica, Marginea, Popa Ene.
1810Catagrafia Câmpulungului consemnează 473 de case şi 2163 de locuitori.
1815-1824A fost deviat "Iazul fierăstraielor", ce străbătea centrul oraşului.
1821La izbucnirea revoluţiei, câmpulungenii, boierii din oraş şi egumenul mănăstirii îşi trimit bunurile la adăpost, la Braşov şi la Fundata. După ce a fost prins la Goleşti, Tudor Vladimirescu a fost purtat şi prin Câmpulung, fiind primit cu simpatie de reprezentanţii breslelor. Câmpulungul era ocupat de trupele lui Nicolae Ipsilanti.
Ante 1822În apropiere de biserica Sfânta Marina, pe Uliţa Văii, funcţiona o şcoală de zugravi ţinută de preotul Gheorghe Badea, unde au ucenicit Ioan D. Negulici, Iacovache Constantinescu, Gheorghe Bălăceanu, Antim Ghermano et alii.
1825Este consemnată documentar plata trupei lui Frederic Lange, de comedianţi francezi.
1826Este menţionat un "şant care este pe mijlocul oraşului" pentru care se cheltuiseră, în anul 1824, "peste taleri 1000 de s-au destupat".
1827O anafora isprăvnicească confirmă răscumpărarea unui teren "în Uliţa cea Mare", "în dreptul porţii Bărăţiei", unde a fost mai mult loc, din vechime, "pentru piaţă a târgului". Terenul este declarat zonă neconstruibilă, pentru care să nu se mai plătească nici embatic, "pentru ca să aibă obştea îndemânare a întoarce carăle şi căruţele şi orice, când prin uliţa târgului se îmbulzesc", hotărându-se ca "cişmeaua să să păzească în toată vremea cu apă într-însa, prin îngrijirea neguţătorilor".
1831Este instalat primul magistrat şi este constituit cel dintâi buget al oraşului, din dări de la prăvălii, fierăstraie şi din arenda munţilor obştii.
1831Iacob Denkovschi solicită postul nou înfiinţat de medic, precizând că practică de 12 ani medicina şi spiţeria în Câmpulung.
1832Este înfiinţată prima şcoală de stat, în casele domneşti de la mănăstirea "Negru Vodă" şi vine în oraş Dimitrie Jianu, pedagog de excepţie, om de cultură, participant la revoluţie.
1832În catagrafia de la 1832, oraşul este împărţit pe "vopsele"; la vopseaua albastră sunt înregistrate şi Băile Rucăreanu de la Bughea.
1833Magistratul oraşului emite mai multe regulamente pentru sistematizarea oraşului.
1835În Câmpulung se află următoarele corporaţii: a dogarilor, cu 40 de membri, a curelarilor, cu 33 de membri, a olarilor, cu 19 membri, a cărăuşarilor, cu 8 membri, a morarilor, cu 7 membri, a tăbăcarilor, cu 4 membri ş. a.
1836Apar noi preocupări de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului: reamenajarea "şanţului din mijlocul oraşului", începerea pietruirii drumurilor, repararea podurilor (enumerate) care "sunt pe şanţ"; se cer bani pentru lumânări şi felinare necesare pentru iluminarea celor două străzi importante din centru, "Uliţa cea Mare a Târgului şi cea din dosul ei".
1837În Câmpulung sunt înregistraţi oficial 140 de negustori şi meseriaşi.
1838Cutremur care a afectat mai multe biserici şi case din oraş.
1840Este înfiinţată biblioteca Şcolii Naţionale din Câmpulung.
1844Câmpulungul este vizitat de domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848).
1844Este amenajată piaţa comercială a oraşului pe amplasamentul actual.
1844Prima menţiune documentară despre un spital civil la Câmpulung.
1846Este întocmit "Regulamentul pentru alcătuirea epitropiei în oraşul Câmpulung asupra chivernisirii venitului proprietăţii de munţi şi margini ale proprietăţii moşnenilor orăşeni câmpulungeni", cu 53 de articole, distribuite pe zece secţiuni.
1846 Este verificată şi semnată "Tabla moşnenilor ce s-au ales", o listă cu 35 de neamuri de moşneni câmpulungeni, ulterior completată cu patru "moşi" pentru mahalalele: Ocheşti, Bughea de Sus împreună cu Măgureni şi Mărcuş împreună cu Bărbuşa.
1846Se înfiinţează la Câmpulung prima trupă de teatru românesc, în casa părintească a lui C. D. Aricescu, conducătorul trupei până la 1848.
1848Intelectualitatea oraşului, cunoscători de franceză şi greacă, cu studii la Paris, participă la activitatea revoluţionară în Câmpulung şi în Prahova, Romanaţi, la Telega, Ocnele Mari, Bucureşti şi Islaz.
1848În vară, la Câmpulung, este epidemie de holeră.
1850La organizarea serviciului poştal cu diligenta este inclus şi Câmpulungul.
1851-1860 Preocupări insistente pentru sistematizarea oraşului: uniformizarea şi alinierea clădirilor, demolarea celor insalubre, iluminatul public.
1852Anastase Urianu donează bibliotecii oraşului manuscrise, hărţi, 1030 de volume. Câmpulungenii îi aduc public mulţumiri în "Vestitorul Românesc".
1855Gheorghe Popescu instalează, pe strada Bărăţiei, prima tipografie modernă din oraş.
1855-1856Apare Istoria Câmpulungului, prima rezidenţă a României, prima monografie de oraş din istoriografia românească, scrisă de câmpulungeanul C. D. Aricescu.
1855În jurul mănăstirii "Negru Vodă" sunt instalate 17 felinare pentru iluminatul străzilor.
1857Exista la Câmpulung un "Comitet al Unirii", cu Nicolae Brătianu, preşedinte, Ivan Rudeanu, vicepreşedinte, Constantin D. Aricescu şi Pândele Rucăreanu, secretari.
1860La 1 ianuarie este dat în funcţiune telegraful.
1860În "Analele statistice", la Câmpulung sunt înregistrate 126 de clădiri cu două etaje, 1715 cu un etaj (dintre toate, 24 erau clădiri publice), 21 de bordeie şi încă 1650 de "alte clădiri în curte", în total 3512 clădiri.
1868Principele Carol I (1866-1881; rege în 1881-1914) vizitează prima dată Câmpulungul. În cuvântul de salut, primarul a exprimat dorinţa orăşenilor de a se construi o şosea până la pasul Giuvala (Bran). Carol I va reveni în oraş în 1875 şi 1891.
1869Începe construcţia şoselei Câmpulung - Giuvala, care făcea legătura cu Transilvania.
1873-1874Inginerul Ion Niculcea realizează o hotărnicie pentru moşia orăşenească, învecinată cu satele: Valea Foii, Valea Mare, Nămăieşti, Bogăteşti, Măţău, Groşani, Godeni, Berevoieşti - Pământeni, Albeşti, Răceni.
1883-1896Este construită hala comercială (arh. Otto Ulbricht), organizându-se şi spaţiul din jur: spre vest s-a amenajat piaţa comercială şi spre est piaţa civică, numită ulterior Piaţa Regală, azi Piaţa Jurământului.
1885-1891Încep amenajările la Bulevardul Pardon şi la Grădina Publică.
1885Este inaugurată linia ferată Câmpulung - Goleşti şi este construită gara.
1888Este înfiinţată Fabrica de hârtie, cu 200 de lucrători, având ca director pe Nistor Socec.
1890Se înfiinţează Ateneul Popular, din iniţiativa institutorului Emilian Procopiu. Preşedinte este ales Matei Drăghiceanu, membru fondator şi al Ateneului Român din Bucureşti.
1892În Dicţionarul geografic al judeţului Muscel, se consemnează că populaţia oraşului este de 10000 de suflete, incluzând şi mahalalele Schei, Vişoi, Bughea, Malu şi Mărcuş.
1892Începe construirea Gimnaziului (inaugurat în 1894), a spitalului (pe terenul cumpărat de oraş în 1869) şi se pune piatra de temelie la localul Şcolii Normale "Carol I", pentru care primăria achiziţionase 10 ha de teren încă din anul 1887.
1897Sunt date în folosinţă Băile "Radu Negru", ulterior Băile "Eforiei Cretzulescu".
Ante 1898Este construit Hotelul Florian Niculescu, pe Bulevardul Pardon, în faţa intrării în Grădina Publică.
1898Sunt inaugurate monumentele dedicate maiorului Dimitrie Giurescu şi lui Negru Vodă, executate de sculptorul câmpulungean D. Demetrescu-Mirea.
1898Este menţionată funcţionarea la Câmpulung a unei fabrici de var şi ipsos.
1898Tipografia lui Gheorghe Popescu, cumpărată de Gheorghe Sârbu, este preluată de Gheorghe N. Vlădescu. Continuându-şi activitatea până la naţionalizare. Maşinile, donate statului în 1950, funcţionează şi în prezent.
1899Sunt editate primele cărţi poştale cunoscute, cu imagini din Câmpulung.
Sf. sec. XIX-leaEste construită clădirea Cercului Militar, prima dotare culturală a oraşului modern, cu prima sală de spectacole şi de protocol din oraş.
1901Este aprobat şi publicat un nou regulament comunal relativ la "Construcţiuni, reparaţiuni de clădiri şi împrejmuiri", înlocuindu-l pe cel din 1878.
1901Este înfiinţată "Societatea pentru înfrumuseţarea oraşului", cu 25 de membri.
1904În oraş sunt înregistraţi: 33 de tăbăcari, 20 de pantofari, 14 croitori, 16 tâmplari, 7 cojocari, 7 măcelari, 4 pălărieri, 4 zidari, 6 doctori, 20 de avocaţi, 3 ingineri, 23 de morari, 3 mecanici, 3 plăcintari, 16 povarnagii. Mai existau, de asemenea: 54 de cârciumi, 2 farmacii, o librărie şi o tipografie.
1906Este terminată clădirea tribunalului şi se construiesc "Hospelul Comunal" (sediul primăriei oraşului) şi cazarma pompierilor.
1908Este înfiinţată Societatea corală "Negru Vodă". în cadrul ei vor activa un cor bărbătesc şi o orchestră.
1909Este fondată Societatea balneară "Câmpulung-Muscel", diriginte dr. Petre Vişoianu.
1911Se introduce lumina electrică, probabil pe baza proiectului executat de inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen, cu lucrările executate de Cassa Siemens-Schucker, şi se ia decizia construirii uzinei electrice.
1911-1912Se execută lucrările pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă de la izvorul Topliţa - Mateiaş, de către antrepriza O. Calleya & I. Atanasiu.
1912Sunt construite vilele Oprea Iorgulescu şi, ulterior, Grigore (Gore) lorgulescu.
1916Este dezvelită statuia lui Ion C. Brătianu, sculptor Dumitru Măţăuanu, acum dispărută, în scuarul din faţa Hotelului Regal.
1916După ocuparea Rucărului de către armatele germane, se dau luptele pentru apărarea Câmpulungului. Preotul Diviziei a 12-a bavareze, Iuliu Weiss, consemnează însemnătatea dată de români oraşului Câmpulung, armata de aici având misiunea să închidă trecătoarea şi pătrunderea în Muntenia, pe valea Dâmboviţei. Apărarea oraşului era favorizată de teren "căci, în toate direcţiile, se aflau munţi înalţi, prăpăstii, stânci şi văi adânci. înălţimile: Clăbucetul, Măgura, Mateiaşul şi Vârful Măgurii stau înaintea Câmpulungului ca nişte santinele naturale făcute din piatră". Avantajele terenului şi cunoaşterii lui, întăririle primite, trupele inamice istovite, înfometate şi îngheţate au făcut imposibilă cucerirea oraşului. Totuşi, trupele române fiind la limita rezistenţei, generalul Alexandru Averescu dă ordin să se părăsească poziţiile de luptă şi trupele germane ocupă Câmpulungul evacuat.
1917Armatele de ocupaţie înfiinţează Fabrica de cherestea, devenită ulterior proprietatea Societăţii "Râul Târgului" (lichidată în 1931), fiind construită şi linia ferată îngustă pentru deservirea fabricii, pe traseul străzii Cuza Vodă, până la nord de Lereşti.
1919Pentru orfanii de război, se înfiinţează Orfelinatul Dragoslavele, amenajându-se "vechile clădiri ale fostei mănăstiri «Negru Vodă», care se ruinase şi ajunsese loc de refugiu a răufăcătorilor şi a păsărilor de pradă", şi construindu-se local nou în incintă.
1919Este înfiinţată Fabrica de var de la Mateiaş, desfiinţată în 1949.
1920Este construită vila Vlădescu.
1921La mănăstirea "Negru Vodă" se desfiinţează orfelinatul şi se înfiinţează Seminarul orfanilor de război "Miron Cristea", care va funcţiona până în 1934, când e distrus de un incendiu.
1922-1945Funcţionează antrepriza de construcţii a fraţilor de Niccolo, care a edificat numeroase monumente câmpulungene.
1924Bâlciul de Sfântul Ilie este mutat de lângă mănăstire în apropierea Şcolii Normale.
1925Câmpulung este declarat staţiune climaterică prin Decretul nr. 411 din 10 februarie.
1926Este demolată clădirea veche a Şcolii primare nr. 1, pe locul căreia Oprea Iorgulescu hotărăşte să finanţeze, în exclusivitate, şcoala ce îi poartă numele.
1927-1929Este construit localul Ateneului Popular "Negru Vodă", cu substanţiala contribuţie a mănăstirii "Negru Vodă" şi pe terenul ei, arhitect fiind Dumitru Ionescu-Berechet. Acum este sediul Protopopiatului de Muscel.
1928-1929Arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet realizează pentru Grădina Publică poarta, un gard din piatră (sculptor Gheorghe Măţăuanu) şi un "chioşc de muzică" din lemn.
1928Începe construirea Mausoleului de la Mateiaş (arhitect Dumitru Ionescu-Berechet).
1928Cu participarea regelui Carol al II-lea (1930-1940), este inaugurat monumentul eroilor din faţa Hotelului Regal (sculptor Gheorghe Măţăuanu).
1928Primăria cumpără Parcul Ştefânescu. Înfiinţat de medicul Anastase Ştefănescu prin achiziţionarea, în perioada 1884-1909, a mai multor mici terenuri de pe Grui, parcul fusese deja deschis câmpulungenilor de proprietar. La vânzare, parcul avea 3,5 ha, cu plantaţii de brazi, pomi fructiferi, fâneţe şi un chioşc pentru repaus sau muzică.
1928Se construieşte termocentrala de la Schitu Goleşti, care furnizează energie electrică atât Câmpulungului cât şi Bucureştiului (prin uzina de la Grozăveşti). Pe o carte poştală apare şi vila din Câmpulung a proprietarului termocentralei, Virgil Alimănişteanu.
1929Regulamentul de taxe la jocul de popice şi tenis atestă funcţionarea terenului de tenis de pe Bulevardul Pardon, proprietatea farmacistului Gabriel Dimitriu, dar administrat de Primărie.
1930Pălărierul Ion Măgeanu preia magazinul şi atelierul lui Mihalache Stănculescu, aflat pe Bulevardul Pardon. Atelierul a funcţionat până în anul 2004, mai păstrându-se încă cele două imobile şi firma magazinului.
1930Sunt înregistrate 155 de ateliere în care se practicau 31 de meserii.
1931Începe construcţia localurilor pentru Liceul de fete (arhitect Dumitru lonescu-Berechet) şi pentru Administraţia financiară.
1931Este întocmit un alt Regulament de construcţii şi alinieri, în care se pot recunoaşte multe prevederi ale celui anterior. Se prevăd: menţinerea stilului tradiţional, alinierea clădirilor, număr minim de etaje ş. a. m. d.
1932Este constituit un comitet de organizare al Muzeului şi se întocmeşte un deviz pentru amenajarea spaţiilor din incinta mănăstirii "Negru Vodă".
1934Un incendiu afectează mănăstirea şi numeroase case. Arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet elaborează gratuit proiecte pentru locuinţe în cartierul Şubeşti.
1934Sunt inaugurate clădirea prefecturii şi Liceul de fete, proiectate de Dumitru Ionescu-Berechet.
1940Marele cutremur din 10 noiembrie afectează biserica Flămânda, foişorul primăriei şi turnul mănăstirii.
1942Sunt înregistrate oficial: 70 de cârciumi şi restaurante, 20 de manufacturi, 8 braşovenii, 4 lipscănării, 20 de măcelării, o blănărie, 8 librării, 2 olarii, 6 sticlării, un magazin de mode, 6 pescării, 6 cofetării, 3 ceasornicării, 2 drogherii şi 4 depozite de cherestea.
1943Clădirile şi terenul fostei Fabrici de hârtie sunt rechiziţionate pentru dispersarea fabricii IAR Braşov. Devenită întreprinderea Mecanică de Stat (IMS) după 1946, fabrica produce primele motociclete româneşti (IMS-53), în 1957, şi apoi primul autoturism de teren (IMS-57). După 1980, uzina devine ARO Câmpulung.
1945Pe terenul din faţa Şcolii Normale, pe care se organiza bâlciul de Sfântul Ilie până în 1944, se construieşte stadionul.
1950Prin noua împărţire teritorial-administrativă se desfiinţează judeţul Muscel, oraşul Câmpulung devenind reşedinţa raionului Muscel din regiunea Piteşti.
1951În vilele Stătescu, Grant şi Drăghiceanu se instalează Spitalul TBC.
1952Se reorganizează muzeul, la care sunt afiliate Casa memorială "George Topârceanu" şi Mausoleul Mateiaş.
1957Se înfiinţează Exploatarea de Gospodărie Comunală şi Locativă, comasând serviciile edilitare şi administrarea construcţiilor proprietate de stat (incluzând construcţiile naţionalizate). În 1994, este reorganizată sub numele "R. A. Edilul".
1958În peisajul tradiţional al oraşului apare primul bloc de locuinţe, pe strada Constantin Brâncoveanu, urmat de blocul din zona prefecturii şi de cel de lângă vila Paul.
1959Se înfiinţează CAP Câmpulung, cu 162 de familii şi 281 ha teren, după aplicarea programului de cooperativizare forţată ajungându-se la 2139 de familii şi 4021 ha.
1964Sunt date în exploatare blocurile din piaţa primăriei, cu magazine la parter.
1965-1970Sunt construite: cartierul de blocuri "Vişoi I", noua cazarmă de pompieri şi Casa de Cultură a Sindicatelor, ulterior cunoscută sub numele "Clubul ARO".
1968Se construieşte sediul nou pentru poştă şi telefonie, după demolarea unor construcţii din frontul de est al Bulevardului Pardon.
1969Se înfiinţează Combinatul de Lianţi, cu efecte distrugătoare din punct de vedere ecologic. Se prelungeşte calea ferată la Argeşel, în lungul oraşului. În 1989 combinatul devine S. C. Cimus S. A. Câmpulung şi apoi Holcim (România) S. A.
1971-1974Este construit cartierul "Vişoi II", cu blocuri de confort III şi IV - ceea ce însemna, în normativele vremii, o lipsă de confort cvasitotală, adăugată unei economii extreme în cheltuielile de execuţie -, urmat de cartierul "Vişoi III" şi cvartalul de pe platforma Grui, având şi blocuri tip vilă.
1978Este începută construcţia Combinatului de Fibre Sintetice.
1980Este demolată casa natală a lui Tudor Muşatescu, de pe strada I. L. Caragiale.
1981-1989Se construiesc blocurile ce flanchează sediul primăriei (fosta prefectură).
1982Este dat în exploatare Magazinul General din piaţa primăriei (numit de orăşeni BIG).
1983Este dat în folosinţă noul spital, cu 17 secţii şi compartimente şi cu 437 de paturi.
1994Câmpulungul este declarat municipiu.
2006Începe realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă.

 

Textul: Cronica oraşului (Carmen Oprescu)


Pagina Anterioară